ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3181/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3181/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1.106 din 28

decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza

art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. cu

referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul Z.A.

la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.

(1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe

o perioadă de 4 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 83 C.

pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani

închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 40/F din 21 ianuarie 2010

pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, definitivă prin Decizia

penală nr. 828 din 03 martie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, și dispune executarea în întregime a pedepsei, cumulând-o cu pedeapsa

aplicată de 4 ani, inculpatul execută pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În baza art. 35 alin.

(2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe

o perioadă de 4 ani, care se execută după executarea pedepsei principale

potrivit art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C.

pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen. s-a dedus din pedeapsa executată de la 17 iunie 2009 la 21 ianuarie 2010.

În baza art. 17 - 18

din Legea nr. 143/2000 a fost confiscată în vederea distrugerii, cu obligația

păstrării de contraprobe, cantitatea de 3,72 grame substanță pulverulentă care

conține heroină și cafeina, rămasă din proba după efectuarea analizelor de

laborator, ambalată cu sigiliu M.I. nr. 4221 și depusă la IGPR - Direcția

Cazier Judiciar Statistică și Evidență Operativă, conform dovezii seria H nr.

0022104 din 29 februarie 2012.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor

judiciare către stat în sumă de 1.200 RON.

Pentru a pronunța

această soluție prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial

București nr. 174D/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest

preventiv, a inculpatului P.T.A., zis "H.", pentru săvârșirea

infracțiunilor de "trafic de droguri de mare risc", prevăzute de art.

2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen.

S-a pus în mișcare a

acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a

inculpatului Z.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen.

raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen.

În actul de sesizare

a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul Z.A. l-a ajutat pe inculpatul

P.T.A. să transporte 23 doze de heroină la data de 08 februarie 2012.

Prin Sentința penală

nr. 344/F din 23 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I

penală, în dosarul nr. 6772/3/2012, s-a dispus, printre altele, disjungerea

cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul Z.A., formându-se dosarul nr.

15934/3/2012.

În cursul cercetării

judecătorești, a fost audiat inculpatul, în condițiile art. 70 alin. (2) C.

proc. pen., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

În acuzare, s-a

solicitat audierea martorilor S.G. și G.D., însă față de imposibilitatea

audierii acestora determinată de faptul că nu mai locuiesc la adresele

cunoscute iar din relațiile furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor

și Administrarea Bazei de Date rezultă că nu figurează cu alte domicilii,

Tribunalul a dispus aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. (2) C. proc. pen.

În apărare, s-a

solicitat proba cu martori, înscrisuri în circumstanțiere și audierea unui

avocat care avea cunoștință de situația de fapt.

La termenul de

judecată din data de 06 decembrie 2012, Tribunalul în baza art. 329 alin. (2)

C. proc. pen. a luat act de renunțarea la probele formulate în apărare.

De asemenea, după

ascultarea părților, s-a dispus adresă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București cu privire la efectuarea

unei expertize dactiloscopice asupra pachetului de țigări marca "D.",

precum și audierea în calitate de martor a numitului P.T.A.

Examinând actele

dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin denunțul adresat

la data de 31 ianuarie 2012 D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București,

numita P.I., având calitatea de inculpat în dosarul nr. 105D/P/2012, pentru a

beneficia de aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, a arătat

că are cunoștință despre faptul că numitul "P." avea ca preocupări

infracționale vânzarea de heroină pe raza sectorului 2 al capitalei, fiind

ajutat în acest sens și de concubina sa, pe nume "M.".

În urma

investigațiilor efectuate, numitul "P." a fost identificat ca fiind

inculpatul P.T.A., iar numita "M.", în persoana lui R.M.

A mai rezultat că

aspectele sesizate în cuprinsul denunțului se confirmau, întrucât P.T.A. se

ocupa cu traficul de heroină, în sensul că vindea drogurile de mare risc către

diverse persoane, pentru suma de câte 100 RON doza.

În aceste condiții,

la data de 08 februarie 2012, lucrătorii de poliție din cadrul S.C.C.O. Ilfov

au efectuat o acțiune de prindere în flagrant a persoanelor suspecte,

organizând totodată un dispozitiv de supraveghere a imobilului situat în

București, str. B.C., nr. 7A, sector 2, unde existau informații că se

desfășurau tranzacții cu droguri.

Astfel, în jurul orei

17:05, la intersecția str. V.L. cu B-dul Ș.M. a fost observat un autoturism

marca W.T. de culoare albastră, cu număr de înmatriculare X, care staționa, pe

locul din dreapta față aflându-se inculpatul P.T.A.

De respectivul

autoturism s-a apropiat o persoană de sex masculin, care a purtat o scurtă

discuție cu inculpatul, după care s-a îndepărtat de autovehicul.

Imediat după aceea,

autovehiculul respectiv s-a pus în mișcare, deplasându-se în direcția str. L.,

punct în care a fost oprit de către lucrătorii de poliție.

Cu această ocazie,

s-a stabilit că autovehiculul era condus de către numitul I.G.D., iar pe locul

din dreapta se afla în calitate de pasager inculpatul P.T.A.

Referitor la numitul

I.G.D., s-a stabilit că, deși a condus autovehiculul pe drumurile publice, nu

poseda permis de conducere pentru nicio categorie.

A fost efectuat

controlul corporal al celor două persoane, cât și al autovehiculului, iar cu

excepția telefoanelor mobile, ridicate pentru cercetări și apoi restituite, nu

s-au găsit asupra lor sume de bani, bunuri sau substanțe interzise la deținere.

După realizarea

acestor activități, lucrătorii de poliție, însoțiți de către inculpatul P.T.A.

și de numitul I.G.D., s-au deplasat spre imobilul situat pe str. B.C., nr. 7A,

sector 2, în vederea efectuării percheziției domiciliare, sens în care

Tribunalul București eliberase autorizația de percheziție nr. 78/2012.

În momentul

apropierii de imobil, din curtea acestuia au ieșit trei persoane care au urcat

într-un autoturism marca S. cu numărul de înmatriculare Y, ce a fost condus de

una din persoane în direcția str. V. Autoturismul a fost urmărit și oprit de

către lucrătorii de poliție, moment în care pasagerul de pe locul din

dreapta-față, identificat în persoana inculpatului Z.A., a fost observat că a

aruncat un pachet de țigări.

În urma

verificărilor, s-a stabilit că autoturismul era condus de către martorul G.D.,

pe locul din dreapta-față de afla inculpatul Z.A., iar pe bancheta din spate se

afla martorul S.G.

Asupra acesteia și a

inculpatului Z.A. a fost găsit câte un telefon mobil, ridicat de către

lucrătorii de poliție în vederea efectuării de verificări, și apoi restituit.

Fiind verificat

pachetul de țigări marca "D.", s-a constatat că în interiorul

acestuia se aflau un număr de 23 de punguțe din plastic de culoare albă, în

care se afla o substanță pulverulentă. Această probă a fost ambalată de către

lucrătorii de poliție și sigilată cu sigiliul M.I. nr. 52348, fiind trimisă la

Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor.

Potrivit concluziilor

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 2156280 din 21 februarie 2012,

proba era constituită din cantitatea de 4,02 grame substanță pulverulentă ce

conținea heroină și cofeină, prima substanță fiind inclusă în tabelul-anexă nr.

I al Legii nr. 143/2000.

Cantitatea de 3,72

grame substanță ce conținea heroină și cofeină, rămasă din probă după

efectuarea analizelor de laborator, a fost ambalată și sigilată cu sigiliul

M.I. nr. 4221, fiind predată la I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar, Statistică

și Evidență Operativă în baza dovezii seria H nr. 0022104 din 29 februarie

2012.

Cu privire la cele 23

de punguțe ce conțineau cantitatea totală de 4,02 grame heroină și cofeină, s-a

stabilit că acestea erau deținute fără drept de către inculpatul P.T.A., fiind

destinate traficului.

Datorită precauției

dovedite de acesta în săvârșirea infracțiunilor, drogurile destinate vânzării

erau ascunse în diverse locuri din zona imobilului.

Astfel, în data

respectivă, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca W.T. cu numărul de

înmatriculare X, inculpatul P.T.A. a avut suspiciuni cu privire la prezența în

zonă a lucrătorilor de poliție, condiții în care a apelat telefonic pe

inculpatul Z.A. la numărul de telefon 0763.xxx.xxx, discuția fiind însă purtată

cu concubina acestuia S.G., căreia i-a cerut să ia din gardul despărțitor al

imobilului situat pe str. B.C., nr. 7A, un pachet de țigări, să părăsească zona

și să îl arunce. Aceste aspecte sunt confirmate chiar din declarațiile

inculpatului Z.A. (din cursul urmăririi penale) și martorei S.G., cât și prin

procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliție, din care rezultă numerele

de telefon apelate, cât și orele la care au avut loc apelurile. Se constată că

la acel moment inculpatul P.T.A. folosise postul telefonic cu numărul de apel

0785.xxx.xxx.

Inculpatul Z.A. (în

cursul urmăririi penale) și martora S.G., pe lângă faptul că au confirmat

discuțiile avute la acel moment cu inculpatul P.T.A., au mai arătat că știau

despre faptul că vindea heroină "la doză" din imobilul situat la

adresa mai sus menționată.

De asemenea, în

declarațiile de la urmărire penală inculpatul Z.A. a declarat că știa ce

conține pachetul cu țigări, și anume heroină destinată traficului, aspect ce

rezultă și din probele administrate în cauză.

Totodată, martorul

I.G.D., conducătorul autovehiculului marca W.T. cu numărul de înmatriculare X,

a declarat că îl contactase telefonic pe inculpatul P.T.A. și se întâlniseră,

întrucât intenționa să cumpere de la acesta heroină, destinată consumului său propriu.

Acesta a mai declarat că își cumpăra de la inculpat drogurile de mare risc

pentru consumul său de aproximativ o lună de zile, de la începutul lunii

ianuarie 2012.

De asemenea, martorii

B.C.T. și I.C.V., au declarat că se deplasaseră la imobilul din str. B.C., nr.

7A, sector 2, întrucât doreau să cumpere heroină pentru consumul propriu de la

inculpatul P.T.A., precizând totodată că au cumpărat de la această persoană

droguri de mare risc, în mai multe rânduri, în cursul lunii ianuarie și

începutul lunii februarie 2012, pentru suma de câte 100 RON/doză.

În urma efectuării

percheziției domiciliare în imobilul unde inculpatul P.T.A. locuia fără forme

legale nu au fost identificate bunuri sau substanțe interzise sau care să

prezinte interes pentru cauza penală.

În declarația din

cursul cercetării judecătorești, inculpatul Z.A. a arătat că locuiește cu

inculpatul P.T.A. în aceeași clădire dar în camere separate și că în data de 08

februarie 2012 când s-a reîntors acasă a găsit organele de poliție la locuință

care i-au comunicat că au găsit în curtea imobilului un pachet suspect și care

îi aparține inculpatului P.T.A.

De asemenea,

inculpatul Z.A. menționează că s-a aflat în autoturismul condus de martorul

G.D., ocupând locul dreapta față iar pe bancheta din spate se afla martora

S.G., fiind opriți de poliție la intersecția străzilor B.C. cu V.L.

În privința

declarațiilor din cursul urmăririi penale, inculpatul menționează că declarația

olografă a fost scrisă la sugestia organelor de cercetare, iar declarația în

formă tipizată a fost scrisă în totalitate de procuror pe care a semnat-o fără

să o citească, deși știe să scrie și să citească.

Mai arată inculpatul

că, inițial, a fost audiat în calitate de martor iar declarațiile au fost date

întrucât i s-a promis că va pleca acasă, lucru care, de altfel, s-a și

întâmplat.

În procesul-verbal

întocmit la data de 08 februarie 2012, ca și în referatul cu propunere de

declinare a competenței este descrisă modalitatea în care s-au desfășurat

evenimentele la data de 08 februarie 2012, respectiv faptul că în urma acțiunii

flagrante, sub directa supraveghere a procurorului de caz, la intersecția

străzilor V.L. cu B-dul Ș.M. a fost surprins inculpatul P.T.A. în timp ce

încerca să efectueze o tranzacție cu droguri, iar din motive de suspiciune

acest inculpat a părăsit zona cu autoturismul marca W.T. cu număr de

înmatriculare X fiind ulterior oprit în trafic iar persoanele din interior

identificate.

După această

operațiune, s-au deplasat la adresa inculpatului P.T.A. în vederea efectuării

percheziției domiciliare și ajungând în zonă au observat că de la această

adresă a plecat un auto marca S. de culoare neagră cu număr de înmatriculare în

Spania, respectiv X1, spre strada V., fapt pentru care au procedat la oprirea

și legitimarea ocupanților autoturismului, fiind astfel identificați inculpatul

Z.A. și martorii G.D. și S.G.

Se menționează în

procesul-verbal că în timpul opririi ocupantul din dreapta față, respectiv

inculpatul Z.A., a fost surprins aruncând din mașină un pachet de țigări marca

"D." în interiorul căruia au fost descoperite un număr de 23 punguțe

din material plastic lipite la capăt prin ardere ce conțineau o substanță

purverulentă despre care inculpatul Z.A. a declarat verbal că sunt "doze

cu heroină care aparțin în realitate lui P.T.A. care l-a contactat telefonic și

l-a anunțat că se află poliția în zonă și l-a îndrumat să ia respectivul pachet

de țigări ce era ascuns în curtea imobilului pentru a fi aruncat".

Potrivit concluziilor

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 2156280 din 21 februarie 2012,

proba era constituită din cantitatea de 4,02 grame substanță pulverulentă ce

conținea heroină și cofeină, prima substanță fiind inclusă în tabelul-anexă nr.

I al Legii nr. 143/2000.

Martorii G.D. și

S.G., prin declarațiile din cursul urmăririi penale (în cursul cercetării

judecătorești s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc.

pen., aspect cu care apărarea a fost de acord), susțin situația de fapt

consemnată în procesele verbale menționate anterior.

Totodată, tribunalul

a avut în vedere declarația martorului P.T.A. care menționează că a sunat-o pe

martora S.G. și prin care i-a comunicat inculpatului Z.A. că a fost oprit și

percheziționat de către organele de urmărire penală.

Deși acest martor

neagă că a dat indicații inculpatului Z.A. despre locul în care se aflau

ascunse dozele de heroină pe care trebuia să le arunce pentru a nu fi găsite la

percheziția domiciliară, declarația sa este contrazisă de declarațiile martorei

S.G.

Cu toate că prin

adresa 3086/II/2012 din data de 07 noiembrie 2012 a Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor

de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București

învederează că nu a fost efectuată o expertiză dactiloscopică referitoare la

pachetul de țigări marca "D.", tribunalul apreciază că lipsa acestei

probe este suplinită de declarațiile martorilor G.D. și S.G., de

procesul-verbal întocmit la data de 08 februarie 2012, precum și de declarația inculpatului

Z.A.

Prin urmare, se

constată că declarațiile inculpatului Z.A. coincid până la un punct cu

mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, respectiv

împrejurarea că locuiește în același imobil cu P.T.A. și știe că acesta se

ocupă cu traficul de heroină, iar la data de 08 februarie 2012 se afla în

autoturismul marca S. împreună cu martorii G.D. și S.G. fiind opriți de

lucrătorii de poliție și percheziționați corporal. Însă, inculpatul nu oferă

argumente plauzibile în legătură cu pachetul de țigări pe care l-a aruncat din

mașină la vederea echipajului de poliție, astfel încât să probeze lipsa de

temeinicie a probelor aduse în acuzare.

Referitor la faptul

că declarațiile din cursul urmăririi penale au fost scrise și însușite la

sugestia organelor de urmărire penală, tribunalul observă că inculpatul nu a

făcut dovada abuzurilor invocate, astfel încât nici această apărare nu

subzistă.

În drept, fapta

săvârșită de inculpatul Z.A., care în data de 08 februarie 2012, l-a ajutat pe

inculpatul P.T.A., în sensul de a-i transporta cele 23 de doze de heroină,

introduse într-un pachet de țigări, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de "complicitate la trafic de droguri de mare risc",

prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Având în vedere cele

expuse, Tribunalul a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea care să

răspundă scopului acesteia definit prin art. 52 C. pen. În aplicarea pedepsei,

Tribunalul a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de

art. 72 C. pen., și anume: limitele de pedeapsă fixate în legea specială -

respectiv Legea nr. 143/2000, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii

săvârșite, persoana inculpatului, atingerea adusă valorii sociale ocrotite,

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Sub acest aspect,

Tribunalul a avut în vedere atitudinea procesuală a inculpatului care s-a

prezentat la fiecare termen de judecată acordat în cauză, cu consecința

reducerii limitelor de pedeapsă potrivit art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

În ceea ce privește

modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul a constatat că față de starea

de recidivă postcondamnatorie singura modalitate de executare a pedepsei este

în regim de detenție.

Împotriva sentinței

penale a formulat apel inculpatul Z.A., solicitând reindividualizarea pedepsei

aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia, printr-o mai mare eficiență

a prevederilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., având în vedere atât

circumstanțele reale ale faptei, cât și cele personale ale inculpatului.

Prin Decizia penală

nr. 101 din 19 aprilie 2013, Curtea de Apel București, secția I penală, a

respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Z.A. împotriva Sentinței

penale nr. 1.106 din 28 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București,

secția I penală.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța de apel a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este mult

redusă sub minimul special prevăzut de lege și nu există temeiuri pentru

reducerea acestuia până la minimul permis de lege de 3 ani închisoare.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs, în termenul legal de 10 zile prev. de art. 385

3

C. proc. pen., inculpatul Z.A., criticile formulate de acesta vizând

netemeinicia pedepsei aplicate pe care o apreciază ca fiind prea aspră în

raport de atitudinea de recunoaștere a faptei.

În susținerea

recursului, inculpatul invocă cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Analizând Decizia

penală în raport de disp. art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen.,

potrivit cărora instanța de recurs analizează cauza numai în limitele motivelor

de casare prev. de art. 385

9

C. proc. pen., Înalta Curte constată că

recursul declarat de inculpatul Z.A. este nefondat pentru considerentele ce

urmează a fi expuse în continuare.

Înalta Curte

amintește că Decizia penală nr. 101, împotriva căreia inculpatul a declarat

recurs, a fost pronunțată la data de 19 aprilie 2013, după intrarea în vigoare

a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești, lege prin care a fost modificat conținutul art. 385

9

C. proc. pen., prin abrogarea unor cazuri de casare și prin modificarea

conținutului cazurilor de casare rămase în vigoare.

În cauza dedusă

judecății, recurentul inculpat Z.A. solicită aplicarea unui regim sancționator

mai blând, invocând în susținerea recursului dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte

amintește că prin Legea nr. 2/2013 cazul de casare prev. de de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. a fost modificat, fapt pentru care apreciază că nu poate

analiza motivul de casare invocat de inculpat din perspectiva acestui caz de

casare.

În noua reglementare

pct. 14 al art. 385

9

C. proc. pen. are un nou conținut și se referă

la pedeapsa aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Cum pedeapsa aplicată

inculpatului în prezenta cauză este stabilită în limitele legale, ca urmare a

reținerii circumstanțelor atenuante și a efectelor acestora, Înalta Curte

apreciază că nu poate supune analizei motivul de recurs invocat de inculpat din

perspectiva cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen., care are un conținut bine definit și nu lasă loc de interpretări.

De altfel, din

expunerea de motive a Legii nr. 2/2013 rezultă că una din necesitățile ce au

determinat emiterea acestei legi a fost transformarea Înaltei Curți în Curte de

Casație, astfel încât este lipsit de sens de a se proroga incidența unor cazuri

de casare asupra unor probleme ce exced conținutului acestora.

Față de

considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul Z.A.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de inculpatul Z.A. împotriva Deciziei penale nr. 101 din 19

aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 octombrie 2013.

Procesat de GGC - AM