ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3181/2013

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 1.106 din 28 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul Z.A. la pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. În baza art. 71 C. pen.

s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 40/F din 21 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 828 din 03 martie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și dispune executarea în întregime a pedepsei, cumulând-o cu pedeapsa aplicată de 4 ani, inculpatul execută pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare. În baza art. 35 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

pe o perioadă de 4 ani, care se execută după executarea pedepsei principale potrivit art. 66 C. pen. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa executată de la 17 iunie 2009 la 21 ianuarie 2010. În baza art. 17 - 18 din Legea nr. 143/2000 a fost confiscată în vederea distrugerii, cu obligația păstrării de contraprobe, cantitatea de 3,72 grame substanță pulverulentă care conține heroină și cafeina, rămasă din proba după efectuarea analizelor de laborator, ambalată cu sigiliu M.I. nr. 4221 și depusă la IGPR - Direcția Cazier Judiciar Statistică și Evidență Operativă, conform dovezii seria H nr. 0022104 din 29 februarie 2012. În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.200 RON. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București nr. 174D/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.T.A., zis "H.", pentru săvârșirea infracțiunilor de "trafic de droguri de mare risc", prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 37 lit. b) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. S-a pus în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Z.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul Z.A. l-a ajutat pe inculpatul P.T.A. să transporte 23 doze de heroină la data de 08 februarie 2012. Prin Sentința penală nr. 344/F din 23 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 6772/3/2012, s-a dispus, printre altele, disjungerea cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul Z.A., formându-se dosarul nr. 15934/3/2012.

În cursul cercetării judecătorești, a fost audiat inculpatul, în condițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar. În acuzare, s-a solicitat audierea martorilor S.G. și G.D., însă față de imposibilitatea audierii acestora determinată de faptul că nu mai locuiesc la adresele cunoscute iar din relațiile furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazei de Date rezultă că nu figurează cu alte domicilii, Tribunalul a dispus aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. (2) C. proc. pen. În apărare, s-a solicitat proba cu martori, înscrisuri în circumstanțiere și audierea unui avocat care avea cunoștință de situația de fapt. La termenul de judecată din data de 06 decembrie 2012, Tribunalul în baza art. 329 alin. (2) C. proc.

pen. a luat act de renunțarea la probele formulate în apărare. De asemenea, după ascultarea părților, s-a dispus adresă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București cu privire la efectuarea unei expertize dactiloscopice asupra pachetului de țigări marca "D.", precum și audierea în calitate de martor a numitului P.T.A. Examinând actele dosarului, Tribunalul a reținut următoarele: Prin denunțul adresat la data de 31 ianuarie 2012 D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial București, numita P.I., având calitatea de inculpat în dosarul nr. 105D/P/2012, pentru a beneficia de aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, a arătat că are cunoștință despre faptul că numitul "P." avea ca preocupări infracționale vânzarea de heroină pe raza sectorului 2 al capitalei, fiind ajutat în acest sens și de concubina sa, pe nume "M.". În urma investigațiilor efectuate, numitul "P." a fost identificat ca fiind inculpatul P.T.A., iar numita "M.", în persoana lui R.M. A mai rezultat că aspectele sesizate în cuprinsul denunțului se confirmau, întrucât P.T.A. se ocupa cu traficul de heroină, în sensul că vindea drogurile de mare risc către diverse persoane, pentru suma de câte 100 RON doza.

În aceste condiții, la data de 08 februarie 2012, lucrătorii de poliție din cadrul S.C.C.O. Ilfov au efectuat o acțiune de prindere în flagrant a persoanelor suspecte, organizând totodată un dispozitiv de supraveghere a imobilului situat în București, str. B.C., nr. 7A, sector 2, unde existau informații că se desfășurau tranzacții cu droguri. Astfel, în jurul orei 17:05, la intersecția str. V.L. cu B-dul Ș.M. a fost observat un autoturism marca W.T. de culoare albastră, cu număr de înmatriculare X, care staționa, pe locul din dreapta față aflându-se inculpatul P.T.A. De respectivul autoturism s-a apropiat o persoană de sex masculin, care a purtat o scurtă discuție cu inculpatul, după care s-a îndepărtat de autovehicul.

Imediat după aceea, autovehiculul respectiv s-a pus în mișcare, deplasându-se în direcția str. L., punct în care a fost oprit de către lucrătorii de poliție. Cu această ocazie, s-a stabilit că autovehiculul era condus de către numitul I.G.D., iar pe locul din dreapta se afla în calitate de pasager inculpatul P.T.A. Referitor la numitul I.G.D., s-a stabilit că, deși a condus autovehiculul pe drumurile publice, nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie. A fost efectuat controlul corporal al celor două persoane, cât și al autovehiculului, iar cu excepția telefoanelor mobile, ridicate pentru cercetări și apoi restituite, nu s-au găsit asupra lor sume de bani, bunuri sau substanțe interzise la deținere.

După realizarea acestor activități, lucrătorii de poliție, însoțiți de către inculpatul P.T.A. și de numitul I.G.D., s-au deplasat spre imobilul situat pe str. B.C., nr. 7A, sector 2, în vederea efectuării percheziției domiciliare, sens în care Tribunalul București eliberase autorizația de percheziție nr. 78/2012. În momentul apropierii de imobil, din curtea acestuia au ieșit trei persoane care au urcat într-un autoturism marca S. cu numărul de înmatriculare Y, ce a fost condus de una din persoane în direcția str. V. Autoturismul a fost urmărit și oprit de către lucrătorii de poliție, moment în care pasagerul de pe locul din dreapta-față, identificat în persoana inculpatului Z.A., a fost observat că a aruncat un pachet de țigări.

În urma verificărilor, s-a stabilit că autoturismul era condus de către martorul G.D., pe locul din dreapta-față de afla inculpatul Z.A., iar pe bancheta din spate se afla martorul S.G. Asupra acesteia și a inculpatului Z.A. a fost găsit câte un telefon mobil, ridicat de către lucrătorii de poliție în vederea efectuării de verificări, și apoi restituit. Fiind verificat pachetul de țigări marca "D.", s-a constatat că în interiorul acestuia se aflau un număr de 23 de punguțe din plastic de culoare albă, în care se afla o substanță pulverulentă. Această probă a fost ambalată de către lucrătorii de poliție și sigilată cu sigiliul M.I. nr. 52348, fiind trimisă la Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor.

Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 2156280 din 21 februarie 2012, proba era constituită din cantitatea de 4,02 grame substanță pulverulentă ce conținea heroină și cofeină, prima substanță fiind inclusă în tabelul-anexă nr. I al Legii nr. 143/2000. Cantitatea de 3,72 grame substanță ce conținea heroină și cofeină, rămasă din probă după efectuarea analizelor de laborator, a fost ambalată și sigilată cu sigiliul M.I. nr. 4221, fiind predată la I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidență Operativă în baza dovezii seria H nr. 0022104 din 29 februarie 2012. Cu privire la cele 23 de punguțe ce conțineau cantitatea totală de 4,02 grame heroină și cofeină, s-a stabilit că acestea erau deținute fără drept de către inculpatul P.T.A., fiind destinate traficului.

Datorită precauției dovedite de acesta în săvârșirea infracțiunilor, drogurile destinate vânzării erau ascunse în diverse locuri din zona imobilului. Astfel, în data respectivă, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca W.T. cu numărul de înmatriculare X, inculpatul P.T.A. a avut suspiciuni cu privire la prezența în zonă a lucrătorilor de poliție, condiții în care a apelat telefonic pe inculpatul Z.A. la numărul de telefon 0763.xxx.xxx, discuția fiind însă purtată cu concubina acestuia S.G., căreia i-a cerut să ia din gardul despărțitor al imobilului situat pe str. B.C., nr. 7A, un pachet de țigări, să părăsească zona și să îl arunce. Aceste aspecte sunt confirmate chiar din declarațiile inculpatului Z.A.

(din cursul urmăririi penale) și martorei S.G., cât și prin procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliție, din care rezultă numerele de telefon apelate, cât și orele la care au avut loc apelurile. Se constată că la acel moment inculpatul P.T.A. folosise postul telefonic cu numărul de apel 0785.xxx.xxx. Inculpatul Z.A. (în cursul urmăririi penale) și martora S.G., pe lângă faptul că au confirmat discuțiile avute la acel moment cu inculpatul P.T.A., au mai arătat că știau despre faptul că vindea heroină "la doză" din imobilul situat la adresa mai sus menționată. De asemenea, în declarațiile de la urmărire penală inculpatul Z.A. a declarat că știa ce conține pachetul cu țigări, și anume heroină destinată traficului, aspect ce rezultă și din probele administrate în cauză.

Totodată, martorul I.G.D., conducătorul autovehiculului marca W.T. cu numărul de înmatriculare X, a declarat că îl contactase telefonic pe inculpatul P.T.A. și se întâlniseră, întrucât intenționa să cumpere de la acesta heroină, destinată consumului său propriu. Acesta a mai declarat că își cumpăra de la inculpat drogurile de mare risc pentru consumul său de aproximativ o lună de zile, de la începutul lunii ianuarie 2012. De asemenea, martorii B.C.T. și I.C.V., au declarat că se deplasaseră la imobilul din str. B.C., nr. 7A, sector 2, întrucât doreau să cumpere heroină pentru consumul propriu de la inculpatul P.T.A., precizând totodată că au cumpărat de la această persoană droguri de mare risc, în mai multe rânduri, în cursul lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2012, pentru suma de câte 100 RON/doză.

În urma efectuării percheziției domiciliare în imobilul unde inculpatul P.T.A. locuia fără forme legale nu au fost identificate bunuri sau substanțe interzise sau care să prezinte interes pentru cauza penală. În declarația din cursul cercetării judecătorești, inculpatul Z.A. a arătat că locuiește cu inculpatul P.T.A. în aceeași clădire dar în camere separate și că în data de 08 februarie 2012 când s-a reîntors acasă a găsit organele de poliție la locuință care i-au comunicat că au găsit în curtea imobilului un pachet suspect și care îi aparține inculpatului P.T.A. De asemenea, inculpatul Z.A. menționează că s-a aflat în autoturismul condus de martorul G.D., ocupând locul dreapta față iar pe bancheta din spate se afla martora S.G., fiind opriți de poliție la intersecția străzilor B.C.

cu V.L. În privința declarațiilor din cursul urmăririi penale, inculpatul menționează că declarația olografă a fost scrisă la sugestia organelor de cercetare, iar declarația în formă tipizată a fost scrisă în totalitate de procuror pe care a semnat-o fără să o citească, deși știe să scrie și să citească. Mai arată inculpatul că, inițial, a fost audiat în calitate de martor iar declarațiile au fost date întrucât i s-a promis că va pleca acasă, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat. În procesul-verbal întocmit la data de 08 februarie 2012, ca și în referatul cu propunere de declinare a competenței este descrisă modalitatea în care s-au desfășurat evenimentele la data de 08 februarie 2012, respectiv faptul că în urma acțiunii flagrante, sub directa supraveghere a procurorului de caz, la intersecția străzilor V.L.

cu B-dul Ș.M. a fost surprins inculpatul P.T.A. în timp ce încerca să efectueze o tranzacție cu droguri, iar din motive de suspiciune acest inculpat a părăsit zona cu autoturismul marca W.T. cu număr de înmatriculare X fiind ulterior oprit în trafic iar persoanele din interior identificate. După această operațiune, s-au deplasat la adresa inculpatului P.T.A. în vederea efectuării percheziției domiciliare și ajungând în zonă au observat că de la această adresă a plecat un auto marca S. de culoare neagră cu număr de înmatriculare în Spania, respectiv X1, spre strada V., fapt pentru care au procedat la oprirea și legitimarea ocupanților autoturismului, fiind astfel identificați inculpatul Z.A. și martorii G.D.

și S.G. Se menționează în procesul-verbal că în timpul opririi ocupantul din dreapta față, respectiv inculpatul Z.A., a fost surprins aruncând din mașină un pachet de țigări marca "D." în interiorul căruia au fost descoperite un număr de 23 punguțe din material plastic lipite la capăt prin ardere ce conțineau o substanță purverulentă despre care inculpatul Z.A. a declarat verbal că sunt "doze cu heroină care aparțin în realitate lui P.T.A. care l-a contactat telefonic și l-a anunțat că se află poliția în zonă și l-a îndrumat să ia respectivul pachet de țigări ce era ascuns în curtea imobilului pentru a fi aruncat". Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 2156280 din 21 februarie 2012, proba era constituită din cantitatea de 4,02 grame substanță pulverulentă ce conținea heroină și cofeină, prima substanță fiind inclusă în tabelul-anexă nr. I al Legii nr. 143/2000.

Martorii G.D. și S.G., prin declarațiile din cursul urmăririi penale (în cursul cercetării judecătorești s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., aspect cu care apărarea a fost de acord), susțin situația de fapt consemnată în procesele verbale menționate anterior. Totodată, tribunalul a avut în vedere declarația martorului P.T.A. care menționează că a sunat-o pe martora S.G. și prin care i-a comunicat inculpatului Z.A. că a fost oprit și percheziționat de către organele de urmărire penală. Deși acest martor neagă că a dat indicații inculpatului Z.A. despre locul în care se aflau ascunse dozele de heroină pe care trebuia să le arunce pentru a nu fi găsite la percheziția domiciliară, declarația sa este contrazisă de declarațiile martorei S.G.

Cu toate că prin adresa 3086/II/2012 din data de 07 noiembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial București învederează că nu a fost efectuată o expertiză dactiloscopică referitoare la pachetul de țigări marca "D.", tribunalul apreciază că lipsa acestei probe este suplinită de declarațiile martorilor G.D. și S.G., de procesul-verbal întocmit la data de 08 februarie 2012, precum și de declarația inculpatului Z.A. Prin urmare, se constată că declarațiile inculpatului Z.A. coincid până la un punct cu mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, respectiv împrejurarea că locuiește în același imobil cu P.T.A.

și știe că acesta se ocupă cu traficul de heroină, iar la data de 08 februarie 2012 se afla în autoturismul marca S. împreună cu martorii G.D. și S.G. fiind opriți de lucrătorii de poliție și percheziționați corporal. Însă, inculpatul nu oferă argumente plauzibile în legătură cu pachetul de țigări pe care l-a aruncat din mașină la vederea echipajului de poliție, astfel încât să probeze lipsa de temeinicie a probelor aduse în acuzare. Referitor la faptul că declarațiile din cursul urmăririi penale au fost scrise și însușite la sugestia organelor de urmărire penală, tribunalul observă că inculpatul nu a făcut dovada abuzurilor invocate, astfel încât nici această apărare nu subzistă.

În drept, fapta săvârșită de inculpatul Z.A., care în data de 08 februarie 2012, l-a ajutat pe inculpatul P.T.A., în sensul de a-i transporta cele 23 de doze de heroină, introduse într-un pachet de țigări, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "complicitate la trafic de droguri de mare risc", prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Având în vedere cele expuse, Tribunalul a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea care să răspundă scopului acesteia definit prin art. 52 C. pen.

În aplicarea pedepsei, Tribunalul a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., și anume: limitele de pedeapsă fixate în legea specială - respectiv Legea nr. 143/2000, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului, atingerea adusă valorii sociale ocrotite, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Sub acest aspect, Tribunalul a avut în vedere atitudinea procesuală a inculpatului care s-a prezentat la fiecare termen de judecată acordat în cauză, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă potrivit art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul a constatat că față de starea de recidivă postcondamnatorie singura modalitate de executare a pedepsei este în regim de detenție.

Împotriva sentinței penale a formulat apel inculpatul Z.A., solicitând reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii cuantumului acesteia, printr-o mai mare eficiență a prevederilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., având în vedere atât circumstanțele reale ale faptei, cât și cele personale ale inculpatului. Prin Decizia penală nr. 101 din 19 aprilie 2013, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Z.A. împotriva Sentinței penale nr. 1.106 din 28 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este mult redusă sub minimul special prevăzut de lege și nu există temeiuri pentru reducerea acestuia până la minimul permis de lege de 3 ani închisoare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul legal de 10 zile prev. de art. 385 3 C. proc. pen., inculpatul Z.A., criticile formulate de acesta vizând netemeinicia pedepsei aplicate pe care o apreciază ca fiind prea aspră în raport de atitudinea de recunoaștere a faptei. În susținerea recursului, inculpatul invocă cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Analizând Decizia penală în raport de disp. art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora instanța de recurs analizează cauza numai în limitele motivelor de casare prev. de art. 385 9 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpatul Z.A. este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

Înalta Curte amintește că Decizia penală nr. 101, împotriva căreia inculpatul a declarat recurs, a fost pronunțată la data de 19 aprilie 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, lege prin care a fost modificat conținutul art. 385 9 C. proc. pen., prin abrogarea unor cazuri de casare și prin modificarea conținutului cazurilor de casare rămase în vigoare. În cauza dedusă judecății, recurentul inculpat Z.A. solicită aplicarea unui regim sancționator mai blând, invocând în susținerea recursului dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Înalta Curte amintește că prin Legea nr. 2/2013 cazul de casare prev. de de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen. a fost modificat, fapt pentru care apreciază că nu poate analiza motivul de casare invocat de inculpat din perspectiva acestui caz de casare. În noua reglementare pct. 14 al art. 385 9 C. proc. pen. are un nou conținut și se referă la pedeapsa aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege. Cum pedeapsa aplicată inculpatului în prezenta cauză este stabilită în limitele legale, ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante și a efectelor acestora, Înalta Curte apreciază că nu poate supune analizei motivul de recurs invocat de inculpat din perspectiva cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., care are un conținut bine definit și nu lasă loc de interpretări.

De altfel, din expunerea de motive a Legii nr. 2/2013 rezultă că una din necesitățile ce au determinat emiterea acestei legi a fost transformarea Înaltei Curți în Curte de Casație, astfel încât este lipsit de sens de a se proroga incidența unor cazuri de casare asupra unor probleme ce exced conținutului acestora. Față de considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Z.A. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Z.A. împotriva Deciziei penale nr. 101 din 19 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 octombrie 2013. Procesat de GGC - AM