ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 781/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 781/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 618/A din 22 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, printre altele, a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de apelantul-inculpat A..
Pentru a dispune în acest sens, Curtea a arătat că, în cauză, la termenul de judecată din data de 20.04.2021 apelantul inculpat A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României în vederea constatării neconstituționalității art. 22 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat întrucât aceste prevederi se află în contradicție cu principiile constituționale prevăzute în art. 16 alin. (1) (egalitatea în drepturi), art. 41 alin. (1) prima teză (dreptul la muncă) din Constituție, art. 1 din Protocolul nr. 12 CEDO și art. 24 alin. (1) și (2) (dreptul la apărare) din Constituție precum și cu art. 6 alin. (1) CEDO în componenta dreptului de acces la instanță, în forma lor în vigoare la data de 28.01.2021.
Curtea a constatat că, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că excepția de neconstituționalitate trebuie să fie ridicată în fața instanțelor judecătorești, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
S-a mai susținut că, din redactarea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, rezultă că a fost reglementată o condiție și, pe cale de consecință, un control de pertinență al instanței de judecată în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, vizând constatarea că aceasta are legătură cu soluționarea cauzei. Condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei privește incidența dispoziției legale a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată în privința soluției ce se va pronunța asupra cauzei deduse judecății, adică a obiectului procesului penal aflat pe rolul instanței judecătorești.
Or, s-a reținut că, în cauză, apelantul inculpat a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 22 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, care prevede că avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie și poate asista și reprezenta partea la organele și instituțiile prevăzute la art. 3 alin. (1) și că avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare (alin. (3).
Excepția de neconstituționalitate a fost invocată cu ocazia soluționării apelului formulat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 635/04.12.2020 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în Dosarul nr. x/2020.
S-a arătat că, cerința de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei este îndeplinită atunci când de modul în care este interpretată și aplicată norma legală depinde hotărârea ce se va pronunța, fiind esențială pentru rezolvarea respectivei pricini.
Curtea a considerat că, în speță, dispozițiile art. 22 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nu îndeplinește condiția de a fi un text legal care să aibă legătură cu cauza, ce are ca obiect analiza de legalitate și temeinicie a soluției pronunțate de Judecătoria Sectorului 6 București.
S-a mai notat că, instrumentul excepției de neconstituționalitate a fost pus de legiuitor la îndemâna părților pentru ca acestea, în raport cu interesele lor, să beneficieze de un control de constituționalitate a acelor prevederi legale care au un rol hotărâtor asupra modului de soluționare a cauzei, iar nu a oricărei alte dispoziții legale ce poate fi incidentă în desfășurarea unui proces penal, fără a influența însă modul de rezolvare a acestuia.
Drept urmare, Curtea a apreciat că o eventuală declarare ca neconstituțional a art. 22 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nu ar avea o influență hotărâtoare asupra modului de soluționare a apelului formulat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 635/04.12.2020 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în Dosarul nr. x/2020, excepția de neconstituționalitate invocată neținând de fondul soluționării acestui dosar penal care privește săvârșirea unei infracțiuni pentru care legiuitorul nu prevede asistență juridică obligatorie.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul A., la data de 26.04.2021.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți, secția penală la data de 17 septembrie 2021, fiind fixat termen de judecată la data de 22 septembrie 2021, prilej cu care Înalta Curte a ridicat, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului.
Examinând excepția invocată, Înalta Curte apreciază că aceasta este fondată, urmând a respinge, ca tardiv, recursul formulat de inculpatul A., pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995, Curtea de Apel București, secția I penală s-a pronunțat prin Decizia nr. 618/A la data de 22 aprilie 2021.
Conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., la calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. Totodată, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Înalta Curte constată că ora pronunțării deciziei recurate nu este consemnată în cuprinsul acesteia, fapt pentru care, pornind de la ultima oră a zilei de 22 aprilie 2021, se reține că termenul în care inculpatul avea posibilitatea legală să exercite calea de atac a recursului s-a împlinit la data de 24.04.2021, ora 00:59:59.
Cum recursului inculpatului a fost depus, prin poștă, la data de 26.04.2021 (plic, dosar), la două zile de la împlinirea termenului de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Înalta Curte constată că a fost depășit termenul prevăzut de lege pentru declararea căii de atac.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul formulat de inculpatul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei penale nr. 618/A din 22 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga, recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul formulat de inculpatul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei penale nr. 618/A din 22 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2021.