ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 588/2021

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 96 din data de 06 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Republica Cehă cu privire la executarea mandatului european de arestare nr. 4T 72/2019-903 din data de 21.06.2019 emis de Curtea Raională din Litomerice, Republica Cehă, în vederea urmăririi penale a persoanei solicitate A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, înșelăciune cu credite și falsificare, procurare neautorizată și modificare de mijloace de plată, prevăzute de art. 209, 211 și 234 C. pen. ceh și, în consecință, s-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare cehe.

În baza art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată și republicată, s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Cehia până la soluționarea definitivă a cauzei nr. x/328/2020, aflată pe rolul Judecătoriei Turda și cauzei nr. x/P/2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că persoana solicitată nu este de acord cu predarea către autoritățile judiciare din Cehia și că nu a renunțat la regula specialității.

În baza art. 104 alin. (10) și 13 rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus luarea măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 de zile de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării menționate mai sus, în vederea predării către autoritățile judiciare din Republica Cehia.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate A. mandat ce va fi pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Totodată, s-a mai dispus ca cetățeanul român A. să fie predat cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, acesta să fie transferat în România pentru executarea pedepsei.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că, prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj înregistrată la data de 18 decembrie 2020 la Curtea de Apel Cluj, ca urmare a declinării de competență dispusă de Curtea de Apel Constanța prin Sentința penală nr. 171/2020 din data de 7 decembrie, s-a solicitat luarea măsurii arestării în vederea predării față de persoana solicitată A. pe o durată de 30 zile, respectiv și cu propunerea de amânare a predării persoanei solicitate până la rămânerea definitivă a cauzei penale nr. x/328/2020 a Judecătoriei Turda și a cauzei penale nr. x/P/2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în care acesta este judecat, respectiv urmărit penal, până la executarea pedepsei privative de libertate, dacă va fi cazul sau până la data liberării condiționate.

În cuprinsul propunerii parchetului, s-a arătat că sesizarea are la bază mandatul european de arestare nr. 4T 72/2019-903 din data de 21.06.2019, emis de Curtea Raională din Litomerice, Republica Cehă, în vederea urmăririi penale a persoanei solicitate A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, înșelăciune cu credite și falsificare, procurare neautorizată și modificare de mijloace de plată, prevăzute de art. 209, 211 și 234 C. pen. ceh, constând în aceea că, începând cu luna martie și până în aprilie 2017 persoana solicitată, împreună cu inculpatul B. ar fi procurat neautorizat prin intermediul internet banking suma de 940.000 coroane cehe de la societatea C..

Examinând actele dosarului, Curtea a reținut că persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Cehia deoarece și-a făcut o viață în România, are familie, loc de muncă, copii minori și a menționat expres că nu renunță la regula specialității, aspecte consemnate în procesul-verbal de audiere.

Curtea a mai reținut că infracțiunile de înșelăciune și falsificare de monedă sunt menționate pe lista celor 32 de infracțiuni expres indicate în art. 97 din Legea nr. 302/2004, nefiind necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări și au corespondent în legislația română în dispozițiile art. 244 și 310 C. pen., neintervenind nici prescripția răspunderii penale.

În virtutea art. 84 din Legea nr. 302/2004, s-a reținut că mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al UE, în speță cea română, în vederea arestării și predării către un alt stat membru, respectiv cel ceh, a unei persoane solicitate, în acest caz, în vederea urmăririi penale care se execută în baza principiului recunoașterii reciproce în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2002/584/JAI din 13.06.2002.

Raportat la dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004 cu modificările ulterioare, Curtea de Apel Cluj nu a constatat incidența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare.

În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004 și nefiind constatate impedimente legale la predare, Curtea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată.

Totodată, s-a constatat că, din fișa de cazier a persoanei solicitate A., precum și din adresele comunicate la dosar rezultă că acesta se află trimis în judecată în cauza penală nr. x/328/2020, aflată pe rolul Judecătoriei Turda și urmărit penal în cauza nr. x/P/2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unde are calitatea de suspect.

Curtea a reținut că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 58 alin. (1) Legea nr. 302/2004, respectiv că, în situația în care persoana predată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, text aplicabil și în prezenta cauză, având în vedere că persoana solicitată, așa cum s-a menționat mai sus, se află în faza de judecată și cercetată în alte două cauze pe rolul instanțelor judiciare din România, impunându-se în acest context, amânarea predării.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație persoana solicitată A..

Concluziile formulate de apărare și de reprezentantul Ministerului Public au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, în considerarea următoarelor argumente:

Cu titlu preliminar, instanța de control judiciar notează că, potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată: "Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate".

Totodată, alin. (2) al aceluiași text de lege statuează în sensul că: "Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002", modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L81/24 din 27 martie 2009.

Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.

În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reține că, în cauza pendinte, respectând rigorile legii, prima instanță a verificat temeinic îndeplinirea condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare privind pe numitul A., față de care autoritățile judiciare cehe au dispus arestarea preventivă, persoana căutată fiind suspectată de săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, înșelăciune cu credite și falsificare, procurare neautorizată și modificare de mijloace de plată, prevăzute de art. 209, 211 și 234 C. pen. ceh.

Deopotrivă, Înalta Curte reține că faptele pentru care este solicitată persoana urmărită au corespondent în legislația română în dispozițiile art. 244 și 310 C. pen. român, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

În continuare, în acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată, pe de o parte, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz la predare, prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004, iar pe de altă parte, că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa.

Astfel se reține că, în cuprinsul dispozițiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sunt reglementate cazurile în care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar la alin. (2) al aceluiași articol sunt enumerate cazurile ce constituie motive opționale de refuz al executării mandatului european de arestare.

Analizând dispozițiile legale menționate, prin raportare la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz obligatoriu al predării persoanei solicitate.

Totodată, Înalta Curte apreciază că nu este aplicabilă niciuna dintre situațiile de refuz facultativ la predare prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Principiul recunoașterii reciproce care stă la baza structurii Deciziei-cadru 2002/584 presupune, potrivit articolului 1 alin. (2) din aceasta, că statele membre sunt, în principiu, obligate să dea curs unui mandat european de arestare (Hotărârea din 16 noiembrie 2010, Mantello, C - 261/09, EU:C:2010:683, punctul 36). Astfel, potrivit dispozițiilor Deciziei-cadru 2002/584, statele membre nu pot refuza executarea unui astfel de mandat decât în cazurile de neexecutare obligatorie prevăzute la articolul 3, precum și în cazurile de neexecutare facultativă enumerate la articolele 4 și 4a din aceasta. În plus, executarea unui mandat european de arestare nu poate fi supusă de autoritatea judiciară de executare decât condițiilor definite la articolul 5 din decizia - cadru (Hotărârea Curții din 29 ianuarie 2013, R C - 396/11, EU:C:2013:39, punctul 36). Prin urmare, autoritățile judiciare din România sunt obligate să pună în executare mandatul european de arestare chiar dacă persoana solicitată susține că nu dorește predarea către autoritățile judiciare din Cehia.

Totodată, Înalta Curte reține că, în conformitate cu art. 114 raportat la art. 58 alin. (1) - (5) și (7) din Legea nr. 302/2004, în ipoteza în care s-a dispus executarea mandatului european de arestare și amânarea predării persoanei solicitate, instanța admite cererea autorităților statului solicitant și dispune amânarea predării până la soluționarea definitivă a cauzei în care este cercetată pe rolul instanțelor române.

Se reține în acest sens că prima instanță a dispus amânarea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Cehia până la soluționarea definitivă a cauzelor nr. x/328/2020 aflată pe rolul Judecătoriei Turda și nr. x/P/2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

În urma propriilor demersuri efectuate în cauză, instanța de control judiciar constată că, față de persoana solicitată A., în Dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 228 alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) lit. b) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen., iar în Dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală, persoana solicitată A. este judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 alin. (2) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen.

Prin urmare, Înalta Curte, constatând că sunt incidente dispozițiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, care constituie un impediment la predarea imediată a persoanei solicitate, aceasta fiind cercetată penal în România și pentru o bună administrare a justiției în țara al cărei cetățean este, în baza art. 114 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, va dispune amânarea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Cehia până la soluționarea definitivă a cauzelor nr. x/328/2020 aflată pe rolul Judecătoriei Turda, nr. x/P/2018 aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și a cauzelor nr. x/P/2019 aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej și nr. x/328/2020 aflată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

În acest context argumentativ, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 96 din data de 06 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Va desființa, în parte, sentința atacată și, în baza art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată și republicată, va dispune amânarea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Cehia până la soluționarea definitivă a cauzelor nr. x/328/2020 aflată pe rolul Judecătoriei Turda, nr. x/P/2018 aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, nr. x/P/2019 aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej și nr. x/328/2020 aflată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate care nu contravin prezentei.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului, urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (6) din același cod, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1012 RON, să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 96 din data de 06 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Desființează, în parte, sentința atacată și, în baza art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată și republicată, dispune amânarea predării persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Cehia până la soluționarea definitivă a cauzelor nr. x/328/2020 aflată pe rolul Judecătoriei Turda, nr. x/P/2018 aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, nr. x/P/2019 aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej și nr. x/328/2020 aflată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate care nu contravin prezentei.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1012 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2021.

GGC - GV