ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

14.09.2021

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 10.06.2021, în temeiul art. 47 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. și art. 38 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocată de instanță din oficiu.

A fost declinată competența de soluționare a plângerii formulate de petentul A. împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin ordonanța cu nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în favoarea Curții de Apel București.

Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a constatat că prin plângerea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția I penală, la data de 17.05.2021, sub nr. x/2021, petentul A. a formulat plângere împotriva Ordonanței nr. x/II-2/2021 din data de 06.05.2021, emisă în dosarul cu nr. x/2019 înregistrat la DIICOT - Structura Centrală), arătând că plângerea sa a fost respinsă ca rămasă fără obiect, pe motiv că între timp s-ar fi reactivat ancheta penală.

Petentul a arătat că ordonanța atacată încearcă să acopere multe aspecte abuzive și în acest sens lasă sub tăcere împotriva cărui învinuit s-ar fi reactivat ancheta penală, în legătură cu ce fapte sau părți vătămate, riscând astfel timpul să treacă, să se tergiverseze cauza penală și cei acuzați să rămână nepedepsiți. În opinia acestuia, reiese clar că ordonanțele atacate sunt absolut nelegale și netemeinice și acoperă faptele ilegale ale jandarmilor, motiv pentru care solicită anularea lor, reluarea urmăririi penale pentru toate infracțiunile reclamate și săvârșite și trimiterea celor vinovați în judecată. A mai arătat petentul că pretinde suma de 500.000 euro cu titlu de daune morale.

În drept au fost invocate disp. art. 339 - 340 C. proc. pen.

La solicitarea instanței au fost atașate ordonanța emisă la data de 26.06.2020 în Dosarul penal cu nr. x/2019 instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Structura Centrală, precum și dosarul cu nr. x/2018 instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare.

De asemenea, la solicitarea instanței a fost atașată dovada de comunicare către petentul A. a Ordonanței cu nr. x/II-2/2021 din data de 06.05.2021, prin care a fost soluționată plângerea împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020.

Analizând excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocată de instanță din oficiu, s-a reținut că prin Ordonanța cu nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, criticată de petentul A., s-a dispus, între altele, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a), art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în formă tentată, prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen., a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, prevăzută de art. 397 alin. (2) C. pen.

Prin aceeași ordonanță au fost dispuse soluții de clasare și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă ș.a. de către persoanele care au dobândit calitatea de suspect în cursul urmăririi penale.

În condițiile în care una dintre infracțiunile în privința cărora s-a efectuat urmărirea penală în cauza respectivă este aceea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, prevăzută de art. 397 C. pen., în cazul căreia competența de judecare a cauzei în primă instanță revine curții de apel, asupra legalității și temeiniciei soluției de clasare dispuse cu privire la această infracțiune, dar și cu privire la celelalte infracțiuni, este competent să se pronunțe judecătorul de cameră preliminară din cadrul curții de apel.

Prin urmare, având în vedere faptul că, în raport de dispozițiile art. 44 alin. (1) C. proc. pen., competența de judecată în primă instanță în ipoteza sesizării instanței pentru toate infracțiunile cercetate în cauza cu nr. x/D/P/2019 revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul curții de apel, în temeiul art. 47 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. și art. 38 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petentul A. împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin ordonanța cu nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în favoarea Curții de Apel București.

Prin încheierea din data de 09.09.2021 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel București.

În baza art. 47 C. proc. pen., art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a constatat intervenit conflictul negativ de competență și dispune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în vederea soluționării acestuia.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Examinând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției de necompetență materială, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel a reținut că prin Ordonanța nr. x/D/P/2019 din 26.06.2020 (contestată în prezenta cauză), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală a dispus următoarele soluții:

I. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în formă tentată prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen. a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, prevăzută de art. 397 alin. (2) C. pen.,

II. 1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior B., comisar șef de poliție C., colonel D. și colonel E. a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., participație improprie la purtarea abuzivă, prevăzută de art. 52 alin. (2) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., participație improprie la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., participație improprie la uz de fals prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 323 C. pen., complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participație improprie la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. și participație improprie la uz de fals prevăzută de art. 52 alin. (3) raportat la art. 323 C. pen.

Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., respectiv complicitate la participație improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 C. pen., fals intelectual, prevăzut de art. 321 C. pen. și uz de fals prevăzut de art. 323 C. pen.

Prin aceeași ordonanță, în conformitate cu dispozițiile art. 63 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 56 alin. (4) C. proc. pen., art. 58 C. proc. pen. și art. 50 C. proc. pen., procurorul de caz a dispus declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu și neglijență în serviciu, prevăzute de art. 296, art. 297 și art. 298 din C. pen., constând în aceea că "în data de 10.08.2018, începând cu ora 18:00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piața Victoriei din mun. București, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forțele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane", în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare.

Împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, petentul F. a formulat plângere care a fost respinsă de procurorul șef al unității de parchet menționate prin Ordonanța nr. x/II-2/2020 din 03.09.2020.

Împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, petentul F., a formulat plângere, potrivit dispozițiilor art. 340 C. proc. pen., la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București.

Prin încheierea de cameră de consiliu din data de 16.04.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a II-a penală, judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată de petentul F. împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a desființat Ordonanța nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în privința soluțiilor de clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii de către numiții B., C., D. și E. a infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., participație improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., participație improprie la uz de fals, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 323 C. pen., complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participație improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. și participație improprie la uz de fals, prev. de art. 52 alin. (3) raportat la art. 323 C. pen. clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., respectiv complicitate la participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen.

S-a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale față de B., C., D. și E. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., participație improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., participație improprie la uz de fals, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 323 C. pen., complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. completării urmăririi penale cu privire la infracțiunile de participație improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. și participație improprie la uz de fals, prev. art. 52 alin. (3) raportat la art. 323 C. pen. completării urmăririi penale cu privire la infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., respectiv complicitate la participație improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 296 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. completării urmăririi penale cu privire la infracțiunile de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen.

În cuprinsul considerentelor încheierii anterior menționate, judecătorul de camera preliminară a precizat că "În primul rând, trebuie reținut faptul că, prorogarea legală de competență în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost determinată de faptul că, potrivit art. 11 alin. (1) pct. 2 din O.U.G. nr. 78/2016, această unitate de parchet are competenta efectuării urmăririi penale în privința tentativei la acțiuni împotriva ordinii constituționale prev. de art. 397 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 421 alin. (2) C. pen.

Însă, soluția de clasare adoptată în privința săvârșirii, în forma tentată prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen., a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale prevăzută de art. 397 alin. (2) C. pen., va fi, urmare a pronunțării acestei încheieri, definitivă, iar completarea urmăririi penale se va face doar sub aspectul celorlalte infracțiuni pentru care vor fi desființate soluțiile de clasare adoptate prin Ordonanța nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Infracțiunile pentru care vor fi desființate, prin prezenta, soluțiile de clasare adoptate prin Ordonanța nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism intră în competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare".

În această situație, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții a observat că la momentul sesizării tribunalului cu plângerea ce face obiectul prezentului dosar, Ordonanța nr. x/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism era definitivă în privința soluției de clasare dispusă cu privire la săvârșirea, în forma tentată prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen., a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale prevăzută de art. 397 alin. (2) C. pen., singura infracțiune a cărei instrumentare stabilea competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București. Or, fiind definitivă soluția în privința acestei infracțiuni la momentul formulării plângerii, competența nu mai aparținea curții, ci tribunalului, atrasă de celelalte infracțiuni cu care organele de urmărire penală au fost sesizate.

Într-adevăr, așa cum a reținut judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului, conform art. 44 alin. (1) C. proc. pen., competența de judecată în primă instanță în ipoteza sesizării pentru toate infracțiunile cercetate în cauza cu nr. x/D/P/2019 revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul curții de apel, competență care a și fost recunoscută prin încheierea din camera de consiliu din data de 16.04.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a II-a penală. Însă, odată soluționată în mod definitiv cauza vizând infracțiunile care atrag competența curții de apel, aceasta nu mai este competentă să se pronunțe pe plângeri înregistrate ulterior dezînvestirii. Singura situație în care, ulterior pronunțării soluției cu privire la infracțiunile care îi atrag competența, își păstrează competența de soluționare este cea prevăzută de dispozițiile art. 44 alin. (2) C. proc. pen., care prevăd "Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea", situație neregăsită în speță. Pentru a putea fi aplicabilă această normă legală ar fi trebuit ca mai multe cauze având ca obiect plângeri care vizează dispoziții de clasare diferite să fi fost reunite într-o singură cauză, iar curtea să se pronunțe doar cu privire la plângerea ce vizează infracțiunile de competența sa, iar cu privire la celelalte să se fi dispus disjungerea.

Or, nu aceasta este situația în cauza de față, atât timp cât plângerea ce face obiectul prezentei cauze a fost formulată după ce Ordonanța nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism era definitivă în privința soluției de clasare dispusă cu privire la săvârșirea, în forma tentată prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen., a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale prevăzută de art. 397 alin. (2) C. pen., singura infracțiune ce atrăgea competența curții de apel.

În concluzie, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a constatat că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București este competent să se pronunțe pe plângerea petentului A. formulată împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Pe cale de consecință, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel București și, în baza art. 47 C. proc. pen., art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în vederea soluționării acestuia.

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel nu a putut reține solicitarea reprezentantului Ministerului Public de "trimitere a cauzei la Tribunalul București" având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Încheierea nr. 426/10.08.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021 a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, întrucât, pe de o parte, cauza a cărei competență a fost stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție are un alt obiect decât cea prezentă, respectiv contestație durată proces, iar pe de altă parte, nu există o dispoziție legală care să permită "trimiterea" cauzei în cazul unui nou conflict negativ de competență, ivit după soluționarea altui conflict negativ în altă cauză, dar care vizează același dosar de urmărire penală.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București pentru următoarele considerente:

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze, solicitând unei a treia instanțe stabilirea competenței de soluționare a respectivului dosar.

Făcând un istoric al cauzei, se constată că prin Ordonanța nr. x/D/P/2019 din data de 26 iunie 2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism împotriva căreia a formulat plângere petentul A. s-a dispus, între altele, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a), art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în formă tentată, prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen., a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, prevăzute de art. 397 alin. (2) C. pen.

Împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a mai formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor art. 340 C. proc. pen., un alt petent, respectiv numitul F.. Prin încheierea de cameră de consiliu din data de 16.04.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a II-a penală, judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată de petentul F. împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a desființat Ordonanța nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în privința soluțiilor de clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii multor infracțiuni printre care și sub aspectul săvârșirii, în formă tentată prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen. a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, prevăzută de art. 397 alin. (2) C. pen. și a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale față de suspecții menționați în speță.

În cauza de față, Înalta Curte constată că obiectul asupra căruia poartă conflictul negativ de competență este plângerea formulată de petentul A. împotriva soluțiilor de clasare dispuse prin ordonanța cu nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, în favoarea Curții de Apel București.

Potrivit dispozițiilor art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. "persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."

Obiectul plângerii formulate în temeiul art. 340 din C. proc. pen., constituindu-l soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată, competența de soluționare a acesteia se stabilește prin raportare la infracțiunea/infracțiunile și persoana/persoanele în raport de care s-a dispus soluția contestată.

Se observă că soluția cu privire la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale [de art. 397 alin. (2) C. pen.] în forma prevăzută de art. 412 alin. (2) C. pen. (care atrage competența Curții de apel în ceea ce privește soluționarea plângerii referitoare la această faptă penală) nu a rămas definitivă pentru motivul că s-a admis o plângere împotriva aceleiași ordonanțe formulată de un alt petent din cauză. Se observă că încheierea de cameră de consiliu din data de 16.04.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a II-a penală, a rămas definitivă numai în privința petentului F. care a formulat plângere împotriva Ordonanței nr. x/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Însă, o hotărâre pronunțată de o instanță în cadrul procedurii reglementate de art. 340 C. proc. pen. nu este o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, astfel că nu se bucură de autoritate de lucru judecat. Prin urmare, un alt petent are dreptul de a formula plângere, conform art. 340 C. proc. pen., urmând ca judecătorul de cameră preliminară să o evalueze în funcție de particularitățile cauzei și susținerile fiecărei persoane în parte.

Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Curtea de apel judecă în primă instanță infracțiunile prevăzute în C. pen. la art. 394-397, 399-412 și 438-445. Astfel, dacă una dintre infracțiunile pentru care s-a efectuat urmărirea penală atrage competența în primă instanță Curții de apel, asupra plângerii formulate potrivit art. 340 C. proc. pen. este competent să se pronunțe judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de apel. Prin urmare, întrucât competența de soluționare în primă instanță a cauzelor privind infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale [de art. 397 alin. (2) C. pen.] revine Curții de Apel.

Față de caracterul imperativ al acestor norme de competență materială, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curții de Apel București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.