ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2024, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, s-a admis excepția de necompetență materială ridicată din oficiu și, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. și art. 50 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângere împotriva ordonanței procurorului formulată de petentul A. în favoarea Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Giurgiu a reținut, în esență, că, prin ordonanța nr. 998/P/2020 din data de 29.06.2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 C. pen. rap. la art. 193 alin. (1) C. pen.

Procurorul din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București a reținut că, prin plângerea adresată Poliției Municipiului Giurgiu în data de 02.10.2020, numitul A. a sesizat faptul că în cursul zilei de 02.10.2020, în jurul orei 12:00, jandarmii de la punctul de control acces în sediul Judecătoriei Giurgiu i-au distrus o pereche de ochelari și o bomboană de cafea.

Având în vedere calitatea persoanelor vizate, plângerea a fost trimisă Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Prin ordonanța nr. 998/P/2020 din 08.12.2020 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 C. pen.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată, numitul A. a precizat că în data de 02.10.2020, când s-a prezentat la instanță în Giurgiu pentru a depune probe, jandarmul B. 1-a obligat să îi arate geanta, motivându-și solicitarea prin aceea că ar putea avea obiecte contondente sau substanțe interzise, iar pentru că a refuzat să prezinte conținutul genții, jandarmul s-a enervat, a luat geanta și a aruncat-o afară, după care l-a apucat cu forță de mâna dreaptă și 1-a scos din clădire. Numitul A. a precizat că a constatat că i s-au spart o pereche de ochelari și o bomboană de cafea din interiorul genții, iar în finalul declarației a învederat că nu propune martori, solictând administarea în probațiune a unui CD cu imagini video.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a reieșit că în data de 02.10.2020, paza și ordinea publică în cadrul Tribunalului Giurgiu a fost asigurată de către plt. adj. C., sg. maj. B. și plt. adj. D., astfel că s-a procedat la audierea acestora în calitate de martori.

Plt. adj. D., care în ziua respectivă și-a executat serviciul în postul de pază temporar nr. 10, a declarat că nu are cunoștință de cele sesizate.

Plt. adj. C., care în ziua respectivă și-a executat serviciul în postul de pază și control acces nr. 1, a declarat, de asemenea, că nu are cunoștință de aspectele penale sesizate de către numitul A., învederând că sg. maj. B. s-a aflat în serviciu la detectorul de metale. Cât privește interacțiunea cu numitul A., martorul a relatat că îsi amintește că acesta s-a prezentat la sediul instanței și că nu i s-a permis intrarea în obiectiv întrucât a refuzat să se supună controlului antiterorist la solicitarea colegului său, dar nu cunoaște să i se fi produs vreo pagubă, neprimind la acel moment vreo sesizare în acest sens.

Sg. maj. B. a negat faptele ce i se impută de către A., învederând că nu a intrat în contact cu geanta acestuia. Cât privește interacțiunea cu petentul, martorul a relatat că în ziua respectivă 1-a condus în afara incintei instanței întrucât a refuzat să efectueze controlul antiterorist, staționând în zona porții de detecție a metalelor și obstrucționând activitatea de control, însă fără a folosi vreun mijloc de constrângere și fără a-l agresa fizic sau verbal.

În vederea aflării adevărului, în cauză au fost vizionate atât imaginile puse la dispoziție de către petent, surprinse aparent cu un telefon mobil, cât și imaginile surprinse de sistemul de supraveghere instalat la sediul instanței, însă nu au rezultat date privind comiterea faptelor pretinse în actul de sesizare.

Astfel, din fișierele video rezultă că petentul A. s-a prezentat la punctul de acces în instanță și că l-a părăsit după aproximativ 2 minute, în urma unor discuții purtate cu sg. maj. B. în zona porților senzormatice, fiind exclus orice contact fizic între aceștia, neexistând astfel nicio probă care să confirme existența faptelor pretinse în actul de sesizare.

Împotriva ordonanței nr. 998/P/2020 din data de 29.06.2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, a formulat plângere la Prim Procurorul Militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București petentul A., criticând-o ca nelegală și netemeinică, susținând că soluția adoptată de procuror ar viza alte persoane decât cele reclamate, respectiv pe jandarmii B. și D., iar nu pe jandarmii E. și F., care fuseseră reclamați.

Prin ordonanța nr. 47/II-2/2022 din data de 11.08.2022 a Prim Procurorului Militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de numitul A. împotriva ordonanței nr. 998/P/2020 din data de 29.06.2022 a 2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Pentru a dispune astfel, Prim Procurorul Militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București a reținut că petentul A. nu a prezentat argumente care să dovedească netemeinicia sau nelegalitatea soluției, acesta reiterând într-o manieră incoerentă acuzațiile la adresa jandarmilor reclamați și formulând, totodată, acuzații privind alte fapte și alte persoane, aspecte ce nu au făcut obiectul cercetărilor efectuate în cauză și care nu pot fi avute în vedere în analizarea plângerii împotriva soluției.

În acest context, Tribunalul Giurgiu a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 C. proc. pen., poate face plângere, în termen de 20 zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Tribunalul Giurgiu a reținut că, competența personală a judecătorului de cameră preliminară se determină prin raportare la competența personală a instanței din care face parte, astfel că, având în vedere că soluția de clasare pronunțată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, îi vizează pe intimatul B.- sg. maj., care are calitatea de militar, respectiv ofițeri/subofițeri în cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Giurgiu, competent să soluționeze prezenta plângere este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București.

Prin încheierea nr. 11 din 25 ianuarie 2024, pronunțată de Tribunalul Militar București, în baza art. 47 C. proc. pen. rap la art. 529 teza I C. proc. pen.. s-a admis excepția necompetenței materiale și după calitatea persoanei a Tribunalului Militar București, invocată din oficiu.

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a plângerii formulată de petentul A. în favoarea Tribunalului Giurgiu.

În temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Militar București a reținut, în esență, că, la data de 02.10.2022 petentul a formulat plângere penală față de numiții jandarm D., jandarm C., sg.maj. B., și intimata agp. G..

Astfel, în cauză au fost cercetate fapte pretins a fi săvârșite de trei militari, pentru care competența revine instanței militare - tribunalul militar, și de un civil, față de care este competentă o instanță civilă, judecătoria (în considerarea prev. art. 35 alin. (1) C. proc. pen.).

Date fiind prevederile art. 44 alin. (4) C. proc. pen., dacă dintre instanțe, una este militară, iar cealaltă civilă, competența revine instanței civile.

În cauza de față, în considerarea disp. alin. (5) al art. 44 C. proc. pen., de vreme ce Tribunalul Militar București are rang de tribunal, fiind, în speță, superior în grad instanței civile, judecătoria, competența se stabilește în favoarea instanței civile echivalente în grad, care, ținând seama și de competența teritorială, este Tribunalul Giurgiu.

Din cele arătate, rezultând că judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București nu-i revine competența de a soluționa plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare din 29.06.2022 emisă în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București și menținută prin ordonanța nr. 47/II/2/2022 din 11.08.2022 a prim-procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București

Analizând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Giurgiu și Tribunalul Militar București, privind pe petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile unor instanțe care își declină judecarea aceleiași cauze, solicitând instanței ierarhic superioare comune stabilirea competenței de soluționare a respectivului dosar.

Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este plângerea formulată de petentul A., în temeiul art. 340 C. proc. pen., împotriva ordonanței din 29.06.2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, prin care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 C. pen. rap. la art. 193 alin. (1) C. pen. și în raport de care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem.

Competența de soluționare a plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată este stabilită prin dispozițiile art. 340 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora, persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Obiectul plângerii formulate în temeiul art. 340 C. proc. pen., constituindu-l soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată, competența de soluționare a acesteia se stabilește prin raportare la infracțiunea/infracțiunile și persoana/persoanele în raport de care s-a dispus soluția contestată.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată, prioritar, că, întrucât persoanele față de care s-au efectuat cercetări de către organul de urmărire penală ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, respectiv numiții plt.adj. C., sg.maj. B. și plt.adj. D., sunt cadre militare, aceștia activând în cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Giurgiu, competența personală de judecare a cauzei în primă instanță și, prin aceasta, a plângerii formulate de petent împotriva soluției de clasare dispusă în dosarul susmenționat, revine, potrivit dispozițiilor art. 37 C. proc. pen. alin. (1) C. proc. pen., tribunalului militar, ca instanță care judecă în fond infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv.

Calitatea comună de militar a persoanelor față de care s-au efectuat cercetări urmare a plângerii penale a petentului A. exclude incidența în cauză a dispozițiilor art. 44 alin. (4) și (5) C. proc. pen., care instituie criterii de determinare a competenței în caz de reunire a cauzelor în care sunt cercetați, deopotrivă, militari și civili.

Înalta Curte nu poate reține opinia exprimată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București în sensul că, în cauză, au fost cercetate fapte pretins a fi săvârșite de trei militari, pentru care competența revine instanței militare - tribunalul militar, și de un civil, față de care este competentă o instanță civilă, judecătoria, întrucât obiectul cercetărilor efectuate în cauză a fost pretinsul eveniment din cursul zilei de 02.10.2020 de la punctul de control acces în sediul Judecătoriei Giurgiu, petentul A. reclamând jandarmii care asigurau paza și ordinea publică în cadrul Judecătoriei Giurgiu că i-au distrus o pereche de ochelari și o bomboană de cafea.

Aspectele relatate de către petent în plângerea formulată cu privire la agp. G. și față de care nu au fost efectuate cercetări nu au legătură cu evenimentul reclamat de același petent privind obstrucționarea accesului în sediul Judecătoriei Giurgiu, petentul invocând față de agp. G. o pretinsă influență a acesteia față de el în a-și retrage plângerea penală formulată împotriva celor trei jandarmi, într-un moment ulterior celui din incinta Judecătoriei Giurgiu.

De altfel, se constată că nici cu prilejul audierii sale de către organele de urmărire penală, petentul nu a făcut nicio mențiune cu privire la agp. G., aspectele susținute prin declarația dată vizând în mod exclusiv cadrele militare care asigurau paza și ordinea publică în cadrul Judecătoriei Giurgiu.

Prin urmare, având în vedere că față de agp. G. nu au fost efectuate cercetări de către organele de urmărire penală, în cauză nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 44 alin. (4) C. proc. pen. care determină competența instanței de judecată în situația în care sunt cercetați, deopotrivă, militari și civili.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Militar București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Militar București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 februarie 2024.