ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 123/PI din data de 02 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 74 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de strămutare a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul Judecătoriei Timișoara, formulată de petentul A..

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petentul să plătească 200 de RON cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut, în esență, că pentru a se putea dispune strămutarea, trebuie să existe o suspiciune rezonabilă că tuturor judecătorilor instanței le-ar fi afectată imparțialitatea, din pricina împrejurărilor cauzei ori a calității părților.

Curtea a constat că în speță nu s-a invocat și dovedit de către petent, cum ar putea fi afectată imparțialitatea tuturor judecătorilor de la Judecătoria Timișoara, din pricina împrejurărilor cauzei sau a calității părților, în condițiile în care dosarul are ca obiect infracțiuni rutiere (conducere a unui autovehicul neînmatriculat și fără permis), iar petentul nu a invocat sau dovedit că ar fi o persoană cunoscută în Municipiul Timișoara, sau că ar avea o relație aparte cu Judecătoria Timișoara, sau alte aspecte pe baza cărora s-ar putea concluziona că tuturor judecătorilor le-ar fi afectată imparțialitatea din pricina împrejurărilor cauzei.

Astfel, s-a apreciat că în speță nici împrejurările cauzei (infracțiuni rutiere de conducere a unui autovehicul neînmatriculat și fără permis), nici calitatea părților, nu sunt de natură a afecta imparțialitatea judecătorilor Judecătoriei Timișoara.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul A., care a apreciat-o netemeinică și nelegală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți, secția penală, la data de 22.06.2021, fiind fixat termen de judecată la data de 22.09.2021, cu citarea petentului.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac formulate de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte reține că este învestită cu soluționarea apelului exercitat de petentul A. împotriva unei sentințe pronunțate în cadrul procedurii de soluționare a unei cereri de strămutare, reglementată de art. 71 și urm. din C. proc. pen., calea de atac fiind exercitată împotriva unei hotărâri definitive.

În concret, instanța supremă constată că legiuitorul a prevăzut în dispozițiile art. 74 alin. (1) și (6) din C. proc. pen. că "Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea de strămutare prin sentință", sentință care "nu este supusă niciunei căi de atac".

În consecință, indiferent de soluția dispusă, sentințele penale pronunțate în cauzele care au ca obiect cereri de strămutare sunt definitive, nefiind susceptibile a fi atacate prin căi ordinare de atac.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Ca atare, atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual, intervine sancțiunea procedurală a inadmisibilității.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Sentinței penale nr. 123/PI din data de 02 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Sentinței penale nr. 123/PI din data de 02 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2021.

GGC - GV