ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. Prin Decizia penală nr. 1296 din 20.11.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2018, cu privire la inculpatul A., s-au dispus următoarele:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București împotriva Sentinței penale nr. 402 din 23.06.2020 a Judecătoriei Sectorului 3 București.

A fost desființată, în parte, sentința penală apelată și, în rejudecare:

În baza art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare (faptă din perioada 20.09.2010 - 29.11.2010 persoana vătămată SC B.).

În baza art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare (faptă din perioada 25.08.2010 - 09.11.2010 persoana vătămată SC C. SRL).

În baza art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare (faptă din perioada 20.08.2010 - 07.10.2010 persoana vătămată SC D. SA).

În baza art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 și a art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare (faptă din perioada 24.08.2010 - 30.09.2010 persoana vătămată SC E. SRL).

În baza art. 38, art. 39 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele și aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare sporită cu o treime din totalul celorlalte pedepse, inculpatul urmând să execute, în final, pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin acestei decizii.

A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul A. împotriva aceleiași sentințe penale.

B. Prin Decizia penală nr. 433 din data de 30 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 426 alin. (1) lit. a) și h) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de contestatorul-condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 1296/A/20.11.2020 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțate în Dosar nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat contestatorul la 400 RON, cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 627 RON.

C. Împotriva Deciziei penale nr. 433 din data de 30 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, a formulat apel contestatorul A., susținând, în esență, că nu a putut participa la judecată, fiind împiedicat să-și exercite dreptul la apărare, întrucât a fost arestat în Viena - Austria.

Prin cererea înregistrată la data de 14.06.2021, contestatorul A. a solicitat suspendarea executării hotărârii și punerea sa în libertate.

La data de 02.07.2021 au fost înregistrate la dosar motivele de recurs formulate de contestatorul A., prin care acesta a susținut, în esență, că judecarea în apel a avut loc fără citarea sa în mod legal. A mai arătat că este nevinovat, fiind condamnat pe nedrept și a reiterat solicitarea de suspendare a executării hotărârii.

Prin cererea înregistrată la data de 26.07.2021, contestatorul a solicitat, printre altele, anularea mandatului european de arestare, în baza căruia a fost arestat la data de 18.03.2021 în Viena, Austria, precum și judecarea cauzei în lipsă sau audierea sa prin mijloace tehnice legale (comisie rogatorie internațională).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți, secția penală, la data de 28.05.2021, fiind fixat termen de judecată la data de 22.09.2021, cu citarea contestatorului și cu asigurarea apărării obligatorii.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată următoarele:

Dându-se eficiență principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Astfel, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul II din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a apelului este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost indicate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În acest sens, potrivit art. 408 din C. proc. pen., calea de atac a apelului se poate exercita doar împotriva sentințelor, dacă legea nu prevede altfel.

Deopotrivă, conform dispozițiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen. "sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă."

În cauză, după condamnarea definitivă dispusă în calea ordinară de atac a apelului prin Decizia penală nr. 1296 din 20.11.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, condamnatul A. a formulat contestație în anulare.

Prin încheierea din 02.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, contestația în anulare declarată de condamnatul A. a fost considerată admisibilă, iar, ulterior, prin Decizia penală nr. 433 din data de 30 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, contestația în anulare a fost respinsă, ca neîntemeiată.

După admiterea în principiu, judecarea contestației în anulare a fost cantonată la cazurile de contestație în anulare invocate în raport de Decizia penală nr. 1296 din 20.11.2020 a Curții de Apel București, secția I penală, prin care procesul penal fusese finalizat în apel, decizie cu caracter definitiv.

Pe cale de consecință, Decizia penală nr. 433 din data de 30 martie 2021 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în calea extraordinară de atac a contestației în anulare este definitivă (prezenta calea de atac exercitată de contestator a fost înregistrată pe rolul instanței ca apel, în virtutea respectării coerenței sistemului căilor de atac reglementate de lege, context în care este fără relevanță că a fost denumită "recurs" de contestator prin cererea formulată, din moment ce hotărârea vizată prin prezenta cale extraordinară de atac este definitivă).

În concluzie, în cauză, contestatorul condamnat A. a formulat apel împotriva unei hotărâri definitive nesusceptibile de a face obiectul unei căi ordinare de atac, deci, în condiții neprevăzute de C. proc. pen.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 433/A din data de 30 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 433/A din data de 30 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2021.

GGC - GV