ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4292/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4292/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 5 iulie 2017 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș (AJFP Argeș) și Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația pentru Contribuabili Mijlocii (D.G.R.F.P. Ploiești) a solicitat suspendarea efectelor Deciziei de impunere nr. x/30.05.2017, în sumă totală de 4.513.646 RON și ale Deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități nr. 8013/22.06.2017, în sumă de 2.957.504 RON, emise în baza Raportului de inspecție fiscală nr. x/30.05.2017, până la pronunțarea instanței de fond, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 278 din Legea nr. 207/2015.
Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 173/F- CONT pronunțată în data de 16 octombrie 2017, Curtea de Apel Pitești, secția a VIII-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș și Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația pentru Contribuabili Mijlocii și a dispus restituirea cauțiunii, achitată cu Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. x/1 la B., prin documentul seria x nr. x/07.07.2017, în sumă de 21.000 RON .
Cererea de recurs
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta SC A. SRL prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de suspendare a actelor administrative atacate.
În motivarea cererii de recurs, reclamanta a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
La data de 29 august 2018, recurenta-reclamantă a depus la dosar, declarație de renunțare la judecată.
Apărările formulate în cauză
Direcția Generală a Finanțelor Publice Ploiești a depus întâmpinare la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate.
În ceea ce privește cererea de renunțare la judecată formulată de recurenta-reclamantă, intimatelor-pârâte nu și-au exprimat punctul de vedere, deși li s-a comunicat această cerere.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
Înalta Curte, analizând cu prioritate declarația de renunțare la judecata cauzei formulată de recurenta-reclamantă SC A. SRL, urmează să ia act de aceasta, având în vedere următoarele considerente:
Recurenta-reclamantă a înaintat instanței declarația de renunțare la judecata recursului în formă autentică la data de 29 august 2018. Declarația de renunțare la judecata recursului a fost comunicată intimatelor-pârâte la data de 19 septembrie 2018, iar acestea nu și-au exprimat poziția procesuală cu privire la aceasta.
În speță, manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă un act de dispoziție al reclamantei, care nu poate fi supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ., republicat.
Înalta Curte constată că declarația de renunțare la judecata recursului respectă condițiile de promovare a unei astfel de cereri, prevăzute de art. 406 C. proc. civ., republicat, potrivit căruia reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
Având în vedere prevederile textului legal amintit anterior, în raport cu declarația de renunțare la judecata recursului dată de recurenta-reclamantă în formă autentică atașată cererii de renunțare, Înalta Curte urmează să ia act de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea recurentei-reclamante SC A. SRL prin administrator special C. și administrator judiciar D., la judecata recursului formulat împotriva Sentinței nr. 173/F- CONT din 16 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 decembrie 2018.