ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2582/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2582/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș -, secția civilă, complet specializat contencios administrativ și fiscal sub nr. x/16.08.2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele A.N.A.F.-D.G.R.F.P Ploiești, A.J.F.P. Argeș și A.J.F.P. Giurgiu, solicitând suspendarea deciziei de impunere nr. x/30.06.2016 și a raportului de inspecție fiscală nr. x/30.06.2016.
Prin sentința civilă nr. 764 din 12 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș -, secția civilă, complet specializat contencios administrativ și fiscal s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei din urmă instanțe la data de 19 septembrie 2016.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 205/F-CONT din 25 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești -, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiesti, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Giurgiu.
Recursul
Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii și suspendarea executării actelor până la soluționarea acțiunii în anularea acelorași acte; cu cheltuieli de judecată.
S-a apreciat de către recurentă că sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii, precum și că aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 6 și 8 din C. proc. civ.
Procedura în fața instanței de recurs
Prin Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului întocmit la data de 18 aprilie 2018, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., s-a apreciat că recursul a fost tardiv declarat, respectiv cu depășirea termenului prevăzut de art. 14 alin. (4) Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, împrejurare sancționată cu nulitatea, conform dispozițiilor art. 489 C. proc. civ.
Raportul a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 aprilie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.
Prin punctul de vedere asupra raportului, recurenta a apreciat că recursul a fost declarat în termenul de 15 zile menționat în sentința atacată.
Considerentele și soluția instanței de recurs cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată că recurenta - reclamantă nu a exercitat în termen calea de atac, pentru considerentele în continuare arătate.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 hotărârea prin care se pronunță suspendarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Totodată, conform prevederilor art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Înalta Curte constată că recursul a fost declarat și motivat cu depășirea termenului de 5 zile prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, sentința fiind comunicată la data de 7 noiembrie 2016, conform dovezii înmânare aflată la dosarul Curții de Apel Pitești, motivele de recurs fiind depuse la data de 21 noiembrie 2016, prin e-mail.
Completul de filtru reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică care să fie invocate din oficiu de către instanță.
De asemenea, în cauză nu s-a făcut nici dovada existenței vreuneia dintre situațiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituția repunerii în termen, întrucât chiar dacă în dispozitivul sentinței recurate a fost menționată calea de atac a recursului și termenul de 15 zile de la comunicare pentru declararea acestuia, recurenta nu se poate prevala de această împrejurare, deoarece, pe de o parte, condițiile, limitele și termenele în care pot fi exercitate căile de atac sunt prevăzute de lege, astfel încât o hotărâre judecătorească nici nu le poate acorda ea însăși, nici nu le poate suprima, iar, pe de altă parte, recurenta nu poate invoca necunoașterea legii, potrivit adagiului "nemo censetur ignorare legem".
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva 205/F-CONT din 25 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești -, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iunie 2018.