ÎCCJ, Decizia nr. 94/2021
ÎCCJ, Decizia nr. 94/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra căii de atac declarată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 751 din data de 17 noiembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020, constată următoarele:
I. Prin decizia penale nr. 10/R din 28 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2020, s-a admis recursul declarat de către petentul A. împotriva încheierii nr. 80 din data de 22.07.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2020 și s-a trimis cauza judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov pentru a se pronunța asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate, în cauză, de către petentul A.. În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că la data de 24.09.2020 a fost înregistrat pe rolul instanței, sub nr. x/2020, recursul declarat de către petentul A. împotriva încheierii nr. 80 din data de 22.07.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov, cu privire la excepțiile de neconstituționalitate invocate în fața primei instanțe.
La dosarul de recurs, petentul a arătat faptul că, înțelege să atace încheierea mai sus arătată, prin care s-a soluționat o plângere împotriva unei ordonanțe a procurorului, dar în ceea ce privește excepțiile de neconstituționalitate invocate de către acesta, la fond. Este adevărat că, petentul a depus un memoriu de recurs în care face trimiteri la numeroase aspecte generale, care nu au legătură cu cauza, dar face și trimiteri concrete la aceste excepții de neconstituționalitate invocate în fața primei instanțe.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că, judecătorul de cameră preliminară nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate de către petent, arătând că, aceste excepții au mai fost invocate, într-un alt dosar când s-a formulat plângere împotriva aceleiași ordonanțe de clasare. În memoriile de la filele x și următoarele, 202 și următoarele, volumul 2 dosar fond, petentul a invocat excepții de neconstituționalitate, invocând care articole din C. proc. pen. le consideră neconstituționale și care sunt textele din constituție cărora le contravin. Este adevărat că, petentul a depus memorii stufoase sau a invocat aspecte care nu au legătură cu cauza sau excepțiile invocate, însă, judecătorul de cameră preliminară îi poate restitui petentului toate înscrisurile care nu au legătură cu cauza, fie personal, fie prin poștă.
Împrejurarea că, petentul a invocat aceleași excepții în dosarul în care a formulat prima plângere împotriva ordonanței procurorului, s-a apreciat că nu exclude analiza și pronunțarea unei soluții cu privire la excepțiile de neconstituționalitate invocate în prezenta cauză, soluție ce trebuie înscrisă fie într-o încheiere intermediară de ședință, fie în încheierea finală de dezinvestire.
Având în vedere că judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță nu a pronunțat o soluție cu privire la excepțiile invocate de către petent, s-a admis recursul petentului, iar sub acest aspect s-a dispus trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță, pentru a pronunța o soluție pe aceste excepții de neconstituționalitate invocate de petent, în memoriile depuse la dosar, în fața judecătorului de cameră preliminară de la prima instanță. S-a mai menționat că a mai fost invocat de către procurorul de ședință, faptul că, recursul declarat de către petent ar fi tardiv, însă s-a constatat că, petentului i-a fost făcută comunicarea la data de 29.07.2020, iar recursul a fost trimis prin e-mail la data de 31.07.2020 și prin urmare, calea de atac s-a apreciat că a fost promovată în termenul prevăzut de lege.
II. Împotriva acestei decizii a formulat cale de atac petentul A..
Prin decizia penală nr. 751 din 17 noiembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a respins, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 10/R din 28 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2020.
Instanța a reținut, în esență, că recurentul A. a exercitat cale de atac împotriva unei hotărâri prin care a fost admis recursul declarat de către același petent A. împotriva încheierii nr. 80 din data de 22.07.2020 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov și s-a trimis cauza judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov pentru a se pronunța asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate, în cauză, de către petentul A..
De asemenea, că potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile". Or, în cauză, recurentul A. a declarat cale de atac împotriva unei hotărâri prin care a fost admis recursul declarat de către acesta și s-a trimis cauza judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov pentru a se pronunța asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate.
III. Împotriva deciziei penale nr. 751 din data de 17 noiembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020 a formulat contestație petentul A., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători la data de 08 februarie 2021 sub nr. x/2021, în cauza fiind stabilit termen la data de 05 aprilie 2021, când reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac promovate.
Examinând decizia atacată prin prisma admisibilității căii de atac promovată de petentul A., Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată că este inadmisibilă, pentru considerentele următoare:
Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție, statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv, exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Potrivit dispozițiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Analizând actele și lucrările dosarului se constată că prin decizia penală nr. 751 din 17 noiembrie 2020 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a respins, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 10/R din 28 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2020.
Potrivit dispozițiilor art. 425
1
alin. (1) din C. proc. pen. calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile dispozițiilor legale antemenționate fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Prin urmare, contestatorul A. a formulat contestație împotriva unei decizii penale definitive, prin care s-a respins ca inadmisibilă o altă cale de atac formulată, hotărârea nefiind supusă niciunei căi de atac.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.
Prin urmare, petentului B. nu îi este recunoscută o cale de atac împotriva deciziei penale nr. 814 din data de 08 decembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, întrucât a fost formulată împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare.
Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, Compeltul de 5 Judecători va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 751 din data de 17 noiembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 751 din data de 17 noiembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 aprilie 2021.