ÎCCJ, Secția penală

Deliberând, asupra apelului declarat de apelantul-inculpat A. împotriva Sentinței penale nr. 158 din data de 25 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2019, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 12.09.2020 din Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a reținut că la data de 9 ianuarie 2015, inculpatul A., în calitate de avocat ales al persoanei vătămate B., și-a însușit pe nedrept suma de 259.580 de RON, pe care a obținut-o în cadrul procedurii de executare silită asupra debitorului Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților, refuzând ulterior, după luna august 2016, să predea persoanei vătămate suma de bani și ascunzându-i acesteia împrejurarea obținerii acestei sume.

Ca și situație de fapt, în sinteză, s-a reținut că la data de 29.08.2014, între persoana vătămată B. și inculpatul A., avocat în Baroul Cluj, a fost încheiat contractul de asistență juridică nr. x/2014, în vederea recuperării unei creanțe de 648.959 RON de la Statul Român prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003.

Conform obiectului contractului, inculpatul era împuternicit pentru redactarea și semnarea de acte, cereri, căi de atac, forme de executare, asistarea și reprezentarea clientei în fața instanțelor, în vederea recuperării creanței, fiind stabilit și un onorariu de succes de 5% ce urma a fi achitat de la data obținerii creanței.

Creanța persoanei vătămate reprezenta despăgubirile acordate prin Hotărârea nr. 186/28.11.2012 a Instituției Prefectului Județului Cluj, Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 - pentru imobilele deținute de antecesoarea C. în localitatea (...), Republica Moldova - bunuri sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța, cuvenită în cotă de 1/3 succesoarelor B., D. și E., prin moștenitor F.

S-a reținut că, în temeiul unei procuri speciale, mandantele F. și D. au împuternicit-o cu puteri depline pe mandatara B., să încaseze drepturile bănești reprezentând despăgubiri acordate conform Hotărârii nr. 186/28.11.2012 de Instituția Prefectului Județului Cluj, procură autentificată prin Încheierea nr. 51/25.01.2013 de către notarul public G. din Cluj-Napoca.

Conform contractului de asistență juridică încheiat anterior, la data de 3.09.2014 avocatul inculpat A., în numele lui B., D. și F., a înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc H. din București cererea de executare silită împotriva debitoarei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în vederea executării silite a obligației de plată de către debitoare a sumei de 259.580 RON, reprezentând 40% din suma totală aprobată cu titlu de despăgubiri prin Hotărârea nr. 186/28.11.2012 a Instituției Prefectului Județului Cluj și a fost înregistrat dosarul execuțional nr. x/3.09.2014.

A fost solicitată Judecătoriei Sectorului 1 București încuviințarea executării silite în toate formele prevăzute de lege, în temeiul titlului executoriu, iar în Dosarul nr. x/2014, prin încheierea din 25.09.2014, judecătoria a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei pentru recuperarea sumei de 259.580 RON, reprezentând 40% din suma totală aprobată cu titlu de despăgubiri stabilite în baza raportului tehnic, conform titlului executoriu. Ulterior a fost respinsă și contestația la executare formulată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin Decizia definitivă nr. 4348/A/23.11.2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2014 al Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Urmare a înființării popririi în dosarul execuțional nr. x/2014, Trezoreria București a consemnat suma de 269.437 RON, disponibil în conturile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în contul executorului judecătoresc, deschis la I., iar prin procesul-verbal de eliberare preț din 07.01.2015, executorul H. a dispus eliberarea sumei de 259.580 RON ce reprezintă creanța, în contul deschis la J.. de către inculpatul A..

Aflând despre existența sumei la dispoziția executorului judecătoresc, prin cererea transmisă prin fax la data de 07.01.2015, inculpatul avocat A. a solicitat ca "întreaga sumă rezultată din executarea silită în prezentul dosar să fie virată în contul x" . Inculpatul A. a deschis la data de 07.01.2015 contul la J.., în calitate de titular.

Drept urmare, prin ordinul de plată nr. x/7.01.2015, suma de 259.580 RON a fost virată de către plătitor Biroul Executorului Judecătoresc H. în contul x, pe numele beneficiarului A. la J.

Conform extrasului contului deținut de către inculpatul A., comunicat de către Direcția Conformitate din cadrul J.. la dosar, prin adresa nr. x/1.08.2019, suma de 259.580 RON a intrat la data de 08.01.2015 în contul inculpatului, iar la data de 09.01.2015 s-a eliberat în numerar inculpatului A. din contul personal suma de 257.700 RON.

Aceste informații au fost obținute în baza mandatului de autorizare de obținere a datelor privind tranzacțiile financiare nr. x/29.07.2019, dispus a fi eliberat prin încheierea penală nr. 2/29.07.2019, în Dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Cluj, fiind solicitată autorizarea obținerii datelor privind tranzacțiile financiare efectuate prin contul nr. x, deschis la J. pe numele inculpatului A..

Prin actul de sesizare, s-a reținut că inculpatul A., avocat în cadrul Baroului Cluj, la data de 09.01.2015, contrar mandatului încredințat de persoana vătămată prin contractul de asistență juridică, a încasat personal, în numerar, suma de 257.700 RON, de la unitatea J. de pe strada x din Cluj-Napoca, sumă pe care și-a însușit-o pe nedrept, nu a predat-o persoanei vătămate B. și i-a ascuns acesteia încasarea sumei.

În perioada ianuarie 2015 - august 2016, deci după însușirea pe nedrept a sumei de 257.700 RON, inculpatul A. a ascuns, în continuare, încasarea sumei de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și a întrerupt orice legătură cu persoana vătămată B..

Abia în luna august 2016, martorul K., apropiat al familiei persoanei vătămate, care avea cunoștință despre împuternicirea notarială dată lui B. de către soacra sa D. și de către F., care au primit în toamna anului 2015 o decizie de actualizare de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, și-a dat seama că ceva era în neregulă, astfel că, la solicitarea persoanei vătămate, având drum la București, s-a deplasat la sediul A.N.R.P. unde i s-a confirmat că a fost virată suma reprezentând 40% din despăgubirile pretinse în contul executorului judecătoresc H.. Ulterior, executorul judecătoresc l-a informat pe martor că, în data de 07.01.2015, a virat suma de circa 260.000 RON în contul avocatului A., acesta fiind momentul în care martorul a aflat că avocatul obținuse suma respectivă în procedura executării silite.

Martorul K. a obținut de la executor copiile cererii prin care avocatul A. a indicat contul în care să fie virată suma de bani, procesul-verbal de eliberare preț nr. x/7.01.2015, recipisa de consemnare a sumei și ordinul de plată nr. x/7.01.2015, prin care BEJ H. plătea avocatului suma de 259.580 RON.

Conform tuturor probelor de la dosar rezultă cu certitudine că în cursul lunii august sau începutul lunii septembrie 2016, persoana vătămată B. a aflat despre încasarea pe nedrept a sumei de către avocatul inculpat, perioada respectivă reprezentând momentul de la care începe să curgă termenul de 3 luni de sesizare a organelor de urmărire penală, prev. de art. 296 C. proc. pen..

După încercări nereușite ale persoanei vătămate, ajutată de martorul K., de a-l contacta sau întâlni pe avocatul A., în cursul lunii septembrie 2016 au fost sesizate prin plângeri penale organele de urmărire penală, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca la data de 12.09.2016 și Inspectoratul Județean de Poliție Cluj la data de 27.09.2016, pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere. Plângerile, având în vedere calitatea de avocat a lui A., au fost înaintate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, fiind înregistrate inițial sub nr. x/14.09.2016, respectiv la același număr la data de 03.11.2016.

Ulterior, după efectuarea unor verificări și la Baroul Cluj, reveniri și precizări ale persoanei vătămate, a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj la data de 17.01.2017.

Prin Sentința penală nr. 158 din data de 25 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art. 238 alin. (1) din C. pen., cu executare în regim de detenție.

În temeiul art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea pe o perioadă de 3 ani a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și de a exercita profesia de avocat, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 25 din C. proc. pen., la art. 19 și la art. 20 alin. (5) lit. b) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 1381, a art. 1385 și a art. 1386 din C. civ., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă B. a sumelor de 259.580 RON reprezentând contravaloarea prejudiciului creat, la care se va adăuga dobânda legală, precum și de 10.000 RON reprezentând daune morale.

În esență, pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în drept, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale și a judecății pe fond, că fapta inculpatului A. care, în calitate de avocat ales al persoanei vătămate B., la data de 09.01.2015, și-a însușit pe nedrept suma de 259.580 RON, obținută pentru persoana vătămată în cadrul procedurii de executare silită asupra debitorului Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților, refuzând, totodată, ulterior, după luna august 2016, să predea persoanei vătămate suma respectivă, după ce anterior i-a ascuns acesteia împrejurarea obținerii sumei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere, prev. de art. 238 alin. (1) C. pen.

Situația premisă necesară pentru reținerea infracțiunii de abuz de încredere este îndeplinită în prezenta cauză prin existența contractului de asistență juridică încheiat între persoana vătămată și inculpat, având ca obiect prestarea serviciilor de specialitate juridică sub forma consultațiilor juridice, a redactării și semnării de acte, cereri, căi de atac, forme de executare, operațiuni fiduciare, a asistării și reprezentării în fața Tribunalului Cluj și a Curții de Apel Cluj, cât și în fața Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în vederea recuperării creanței în sumă de 648.959 RON cu dobânda legală în materie de la Statul Român prin ANRP.

Virarea de către BEJ H. a sumei de 259.580 RON în contul bancar indicat de către inculpatul A. a avut la bază executarea silită a debitoarei ANRP derulată în dosarul de executare nr. 1322/2014 și s-a făcut cu scopul de a fi remisă suma executată către titularele creanței (B., D. și F.).

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului A. s-a concretizat în acțiunea de a-și însuși suma de bani virată de către BEJ H. ca urmare a executării silite a debitoarei ANRP, din înscrisul aflat la dosarul de urmărire penală rezultând fără echivoc că acesta a ridicat în numerar suma de 257.000 RON (comisionul bancar pentru această operațiune fiind de 1.288,50 RON), urmată de omisiunea de a comunica persoanei vătămate obținerea acesteia și, ulterior, de a refuza restituirea ei, în ciuda numeroaselor solicitări ale persoanei vătămate, adresate mai cu seamă pe cale indirectă, ca urmare a refuzului inculpatului de a se întâlni cu aceasta, acțiuni care au avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă producerea unui prejudiciu persoanei vătămate.

Astfel, inculpatul - devenit deținător al bunului mobil (suma de bani virată de BEJ H.) în calitate de reprezentant convențional al numitelor B., D. și F., a intervertit în mod abuziv detenția într-o stăpânire deplină, comportându-se ca și cum ar fi proprietarul respectivei sume de bani, abuzând de încrederea persoanei vătămate, nepredând suma de bani și refuzând restituirea acesteia până în prezent.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul A. a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției directe, întrucât a prevăzut și urmărit rezultatul faptei sale, în condițiile în care:

- cunoștea faptul că numita B. a fost împuternicită de către D. și F. să le reprezinte în procesul de recuperare a sumelor de la ANRP, fiind stabilit și contul de la L. în care urmau să fie virați acești bani;

- Și-a deschis în nume personal un cont în care să fie virată această sumă, în calitate de persoană fizică și nu pe Cabinetul de avocat A., cont pe care l-a comunicat BEJ H. pentru a fi virată suma de bani obținută în urma executării silite;

- A refuzat să restituie suma de bani o perioadă îndelungată de timp (ianuarie 2015 - până în prezent), chiar dacă inculpatul a luat la cunoștință faptul că au fost sesizate diferite organe judiciare pentru remedierea situației.

Cu privire la latura civilă, instanța de fond a constatat că persoana vătămată B. s-a constituit parte civilă față de inculpat, solicitând restituirea sumei de 259.580 RON, la care să se adauge dobânda legală, dar și daune morale în cuantum de 10% din suma însușită pe nedrept de acesta. Față de situația de fapt reținută anterior, instanța de fond a constatat că sunt întrunite condițiile instituite de art. 1357 C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului (fapta ilicită, prejudiciul produs părții civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpatului), fapta de abuz de încredere constituind, sub aspect civil, faptă ilicită care aduce atingere valorilor patrimoniale și care antrenează răspunderea civilă delictuală a făptuitorului.

În plus, A. a recunoscut faptul că și-a însușit suma de 259.580 RON, aspect care a prejudiciat persoana vătămată și s-a angajat de nenumărate ori la recuperarea acestuia, fără a efectua vreun demers în acest sens. Drept urmare, instanța va obliga pe inculpat la plata sumei de 259.580 RON, sumă reprezentând prejudiciul creat părții civile, alături de dobânda legală calculată de la data comiterii faptei (ridicarea în numerar a banilor - 09.01.2015) și până la plata efectivă.

Având în vedere demersurile întreprinse de partea civilă pentru a recupera suma de bani executată silit și însușită pe nedrept de inculpat, perioada mare de timp trecut între data comiterii faptei și judecarea cauzei, promisiunile multiple făcute de A. și totuși nerespectate de a înapoia suma de bani însușită pe nedrept, alături de afectarea imaginii numitei B. față de persoanele care au împuternicit-o să se ocupe de recuperarea sumelor de la ANRP, instanța a apreciat că toate acestea o îndreptățesc la primirea daunelor morale în cuantum de 10.000 RON.

Împotriva Sentinței penale nr. 158 din data de 25 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2019, a declarat apel, în termenul legal, inculpatul A..

Prin motivele de apel depuse la data de 15.01.2021, inculpatul a solicitat, în principal, achitarea sa, întrucât nu există fapta de a-și însuși bunurile persoanei vătămate, având în vedere că nu și-a însușit niciun bun al acesteia, suma de bani obținută fiind predată persoanei vătămate.

În subsidiar, a arătat că fapta nu este prevăzută de legea penală, fiind un litigiu de natură civilă, și că plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu a fost formulată în termenul legal, astfel că a solicitat instanței încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.

Etapa judiciară a soluționării apelului declarat de inculpatul A.:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 26.10.2020 și au fost acordate 7 termene de judecată.

La termenul din 19.01.2021, având în vedere poziția procesuală a apelantului-inculpat A. care, în sinteză, a susținut că ar fi predat integral suma de bani persoanei vătămate, Înalta Curte a încuviințat - la cererea acestuia - reaudierea apelantului și audierea, ca probă nouă, a martorului M..

Pentru neprezentarea martorului M. au fost acordate mai multe termene de judecată (motivele fiind menționate în încheierile de ședință), iar la termenul din data de 13.04.2021, apelantul-inculpat A. a arătat că renunță la audierea acestui martor și a solicitat amânarea judecății în vederea achitării sumei de bani către persoana vătămată, Înalta Curte acordând un termen mai îndelungat (8.06.2021) reținând explicațiile referitoare la disponibilizarea unor sume de bani de către apelantul-inculpat.

La termenul din data de 08.06.2021, inculpatul a depus la dosar un exemplar original de pe declarația părții civile B., autentificată la Biroul Notarial Individual N. prin încheierea de autentificare nr. 598 din 03.06.2021, prin care aceasta a arătat că își retrage plângerea prealabilă formulată în prezenta cauză. De asemenea, inculpatul a depus la dosar o copie de pe înscrisurile care dovedesc plata sumei de bani datorată părții civile B., pe care le-a certificat pentru conformitate cu originalul.

În timpul dezbaterilor de la termenul din data de 08.06.2021, apelantul inculpat A. a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., raportat art. 396 alin. (6) și art. 16 pct. 1 lit. g) din C. proc. pen., admiterea apelului declarat, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, pe latură penală, încetarea procesului penal. Cu privire la acțiunea civilă, a arătat că aceasta va rămâne nesoluționată, conform prevederilor art. 25 alin. (5) din C. proc. pen.

Analizând apelul declarat de apelantul inculpat A., Înalta Curte constată că acesta este întemeiat și îl va admite, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 238 alin. (2) C. pen., care reglementează infracțiunea de abuz de încredere, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar, potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (1) C. pen., retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile. Dispozițiile alin. (2) ale aceluiași articol prevăd că retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.

Totodată, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. g) teza I C. proc. pen. prevăd că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală..., iar dispozițiile art. 396 alin. (6) Cod procedură stipulează că încetarea procesului penal se pronunță în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e) - j).

Înalta Curte constată că, la termenul din data de 08.06.2021, inculpatul A. a depus la dosar un exemplar original de pe declarația părții civile B., autentificată la Biroul Notarial Individual N. prin încheierea de autentificare nr. 598 din 03.06.2021, prin care aceasta a arătat că își retrage plângerea prealabilă formulată în prezenta cauză.

Prin urmare, având în vedere că acțiunea penală a fost pusă în mișcare în prezenta cauză la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, că aceasta și-a retras ulterior plângerea prealabilă formulată și că retragerea plângerii prealabile a intervenit până la pronunțarea unei hotărâri definitive, iar inculpatul nu a solicitat continuarea procesului penal, Înalta Curte constată că răspunderea penală a acestuia este înlăturată, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de dispozițiile mai sus menționate pentru ca instanță să dispună încetarea procesului penal.

Ca atare, Înalta Curte, având în vedere aceste considerente, în temeiul 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelul declarat de apelantul-inculpat A. împotriva Sentinței penale nr. 158 din data de 25 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2019.

Va desființa sentința penală atacată, și, rejudecând:

Va lua act de retragerea plângerii prealabile formulate de partea civilă B. și, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. g) teza I C. proc. pen., va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art. 238 alin. (1) din C. pen.

Conform art. 25 alin. (5) C. proc. pen. penal, va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă B..

În temeiul art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., va obliga partea civilă B. la plata către stat a sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de apelantul-inculpat A. împotriva Sentinței penale nr. 158 din data de 25 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2019.

Desființează sentința penală atacată, și, rejudecând:

Ia act de retragerea plângerii prealabile formulate de persoana vătămată-parte civilă B. și, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. g) teza I C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru infracțiunea de abuz de încredere, prevăzută de art. 238 alin. (1) din C. pen.

Conform art. 25 alin. (5) C. proc. pen. penal, lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă B..

Obligă partea civilă B. la plata către stat a sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2021.

GGC - GV