ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 266 din 20 decembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Costești în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 396 alin. (1) și (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpata A., ca urmare a intervenirii prescripției, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii continue de înșelăciune.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

S-a constatat că infracțiunea ce face obiectul prezentului dosar este concurentă cu infracțiunea pentru care a fost condamnată la pedeapsa de 1 an închisoare ce a fost suspendată condiționat prin Sentința penală nr. 278/27.07.2018, rămasă definitivă prin Decizia nr. 964/A/31.10.2018 a Curții de Apel Pitești.

În baza art. 97 alin. (1) C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 278/27.07.2018, rămasă definitivă prin Decizia nr. 964/A/31.10.2018 a Curții de Apel Pitești.

În baza art. 97 alin. (1) C. pen., raportat la art. 40 alin. (1) C. pen., raportat la art. 39 C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 închisoare, care a fost sporită cu 4 luni închisoare (1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite), rezultând astfel pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa rezultantă, s-a interzis inculpatei ca pedeapsa complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., alături de pedeapsa rezultantă, s-a interzis inculpatei ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 97 alin. (2) C. pen. raportat la art. 91 alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 92 alin. (1) C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunțat anterior suspendarea condiționată a executării pedepsei, respectiv 31.10.2018.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Argeș, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., a fost obligată inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Argeș sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei Lunca Corbului, județul Argeș sau în cadrul Consiliului Local Lunca Corbului pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. să se comunice Serviciului de Probațiune Argeș.

În baza art. 94 alin. (2) C. pen. s-a dispus ca supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) și b), alin. (3) și alin. (5), pe durata termenului de supraveghere, să se realizeze de către Serviciul de Probațiune Argeș.

În baza art. 94 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca Serviciul de Probațiune Argeș să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) și b), precum și în alin. (3) într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 alin. (1), alin. (2) și alin. (4) C. pen., în sensul că dacă, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse sau stabilite de lege ori dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre ori dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea pedepsei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a desființat înscrisul autentic constând în diplomă de bacalaureat seria x nr. x.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 25 C. proc. pen. raportat la art. 1357 C. civ. s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă Primăria Comunei Lunca Corbului și a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 68.721 RON, reprezentând daune materiale.

În baza art. 272 C. proc. pen., art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 400 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata A..

Prin Decizia penală nr. 379/A din 13 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în majoritate, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata A. împotriva Sentinței penale nr. 266 din 20 decembrie 2019 pronunțată de Judecătoria Costești în Dosarul nr. x/2018.

Împotriva hotărârii instanței de apel, la data de 07 octombrie 2020, a declarat recurs în casație inculpata A., prin apărător ales, invocând cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., cu argumentarea că a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Astfel, a arătat că, folosirea diplomei de bacalaureat falsificate la înscrierea la concursul pentru ocuparea funcției de casier, poate fi subsumată infracțiunii de fals și/uz de fals (faptă reținută, de altfel, în sarcina inculpatei, în concurs cu infracțiunea de înșelăciune) și nu infracțiunii de înșelăciune, astfel, cum, în mod eronat, au reținut instanțele anterioare, obiectul juridic al celor două fapte fiind diferit.

În acest sens, s-a precizat că obiectul juridic al infracțiunii de înșelăciune îl constituie protejarea relațiilor sociale de ordin patrimonial bazate pe încredere, în timp ce obiectul juridic al infracțiunilor de fals se referă la protejarea relațiilor sociale în legătură cu încrederea publică acordată anumitor categorii de înscrisuri.

Pe de altă parte, s-a arătat că din conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune lipsește elementul constitutiv esențial, respectiv producerea unei pagube, având în vedere că partea civilă a achitat sumele de bani inculpatei cu titlu de drepturi salariale pentru munca depusă în cadrul primăriei și nu în considerarea faptului că avea studii medii.

Prin urmare, în condițiile în care partea civilă a beneficiat de munca prestată de inculpată în funcția pe care aceasta a fost angajată, s-a apreciat că nu se poate considera că s-a produs o pagubă în dauna părții civile.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2021, Înalta Curte, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2018.

Examinând recursul în casație declarat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Se reține că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, ce trebuie să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează numai legalitatea anumitor hotărâri definitive indicate de lege și numai anumite motive expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să se poată invoca orice nelegalitate a hotărârilor, ci numai pe acelea pe care legiuitorul le-a prevăzut în mod expres.

Astfel, cazul de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen. ("inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală"), se circumscrie situațiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, când instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune.

De asemenea, cazul de casare menționat nu permite o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator și stabilirea unei situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, examinarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt neputând fi cenzurate în niciun fel.

Examinând decizia penală atacată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte constată că dispozițiile legale menționate nu sunt incidente în cauză, întrucât fapta pentru care a fost condamnată recurenta inculpată corespunde modelului legal incriminat de legiuitor prin infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.

Astfel, conform situației de fapt, stabilită în mod definitiv de instanța de apel, rezultă că, recurenta inculpată A. a indus în eroare partea civilă Primăria Lunca Corbului (prin participarea la concursul pentru funcția de casier), folosindu-se de calități mincinoase (absolventă de studii medii) și de un înscris oficial falsificat (diplomă de bacalaureat, despre care știa că fusese falsificată), în scopul obținerii pentru sine a unui folos patrimonial injust (salariul acordat pentru un post pentru care nu îndeplinea condițiile legale), cauzând astfel instituției publice sus-menționate un prejudiciu de 68.721 RON.

Critica recurentei inculpate, în sensul că din conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune lipsește elementul constitutiv esențial, respectiv producerea unei pagube, având în vedere că partea civilă i-a achitat sumele de bani cu titlu de drepturi salariale pentru munca depusă în cadrul primăriei, a fost invocată și în fața instanței de apel, fiind respinsă, în mod corect.

În acord cu instanța de apel, se apreciază că prejudiciul cauzat prin fapta recurentei inculpate reprezintă totalitatea salariile încasate de aceasta, având în vedere că încadrarea pe post s-a efectuat ca urmare a unei încălcări a legii penale, iar folosul material în legătură directă de cauzalitate cu o faptă ilicită nu poate fi socotit just.

Astfel, recurenta inculpata a indus în eroare partea civilă, cu privire la calitatea pe care ar fi trebuit să o îndeplinească pentru a putea participa la concurs, aceasta nefiind îndreptățită, în acel context, să ocupe funcția și să primească remunerația corespunzătoare acesteia.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpata împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 aprilie 2021.

GGC - GV