ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Cauza de față a fost înregistrată la instanța de fond, după ce în ciclul procesual anterior inculpații au fost achitați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

În prezentul ciclu procesual (după desființarea sentinței anterioare, conform Deciziei nr. 2/A din 8 ianuarie 2018 a Curții de Apel Pitești) prin sentința penală nr. 1711 din data de 7 decembrie 2018, pronunțată de Judecătoria Pitești, alături de alte dispoziții, (...), în baza art. 246 C. pen. 1968 raportat la art. 132 Legea nr. 78/2000, a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

În baza art. 66 alin. (1) C. pen., art. 67 C. pen., s-a interzis inculpatei dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 5 ani, această pedeapsă complementară urmând a se executa după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) art. 67 C. pen., s-au interzis inculpatei următoarele drepturi reprezentând pedeapsă accesorie: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 3 ani, reprezentând termen de supraveghere, calculat potrivit art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 96 C. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor privind revocarea suspendării.

În baza art. 92 alin. (2) raportat la art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Argeș la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., a fost obligată inculpata să urmeze un curs de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să efectueze, în total, 120 de zile de muncă neremunerată în cadrul Primăriei mun. Pitești sau în cadrul Consiliului Local al mun. Pitești.

În baza art. 19, art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1349 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă și obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 13.500 euro reprezentând daune materiale către părțile civile B., C., D. și E.

În baza art. 20 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 249 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile ale inculpaților F., G. și A., precum și a măsurii asigurătorii constând în poprirea asigurătorie asupra sumelor de bani datorate inculpaților până la concurența sumei de 13.500 Euro.

În baza art. 274 alin. (1) raportat la art. 398 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat. Au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părților civile suma de 1.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată. A fost respinsă sesizarea privind desființarea Titlului de proprietate nr. x din 10 noiembrie 2003.

Pentru a pronunța aceasta sentință, instanța de fond din cel de al doilea ciclu procesual a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul din data de 3 august 2015, întocmit în Dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:

- F., cercetat în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual prev. și ped. de art. 246 și art. 289 cu aplicarea art. 33 lit. b) vechiul C. pen.

- A., cercetată în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual prev. și ped. de art. 246 și art. 289 cu aplicarea art. 33 lit. b) vechiul C. pen.

- G., cercetat în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual prev. și ped. de art. 246 și art. 289 cu aplicarea art. 33 lit. b) vechiul C. pen.

În fapt s-a reținut în actul de sesizare a instanței că:

La data de 17 februarie 2012, persoana vătămată B. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești solicitând efectuarea de cercetări față de numiții F., G. și A. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals constând în aceea că, în baza unei cereri formulate de H., fără a se verifica temeinicia acesteia și fără respectarea procedurii legale, prin Adresa nr. x din 20 octombrie 2008 semnată de primarul F. și secretarul A., Primăria com. Drăganu a solicitat Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș radierea din Titlul de proprietate nr. x din 10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D. pe motivul că nu sunt moștenitori ai defunctului K.

Din cercetările efectuate a rezultat următoarea situație de fapt:

Defunctul K. a deținut în proprietate suprafața de 5,82 ha teren agricol și 15 ha pădure.

În urma decesului acestuia la data de 24 noiembrie 1959, cele două fiice ale sale L. și M. au devenit moștenitoarele terenurilor mai sus menționate.

La data de 30 iunie 1997, în baza Legii nr. 18/1991, s-a emis titlul de proprietate nr. x prin care numiților N., O., P., H. (moștenitori ai defunctei L.) și Q., J., R. și D. (moștenitori ai defunctei M.) li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 4,68 ha terenuri agricole și 1 ha pădure.

Ulterior, la data de 19 martie 1998, în baza art. 9 din Legea nr. 169/1997 pentru completarea și modificarea Legii nr. 18/1991, a fost înregistrată în registrul special aflat la Primăria Drăganu cererea numitei I. (soția numitului Q. decedat la data de 24 mai 1992) prin care aceasta alături de numiții J. și D. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurii conform registrului agricol (15 ha).

Întrucât Legea nr. 1/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991 a prevăzut rezolvarea tuturor cererilor formulate pe Legea nr. 169/1997 în sensul că a reglementat suprafața maximă de vegetație forestieră de autor deposedat ce poate fi primită, respectiv 10 ha, la data de 10 noiembrie 2003 s-a emis titlul de proprietate nr. x pentru suprafața totală de 9 ha pădure în care este trecut autorul K. cu moștenitorii N., O., P., H., Q., J. și D.

Cererea numitei H. a fost înregistrată sub nr. x de către secretara din cadrul Primăriei com. Drăganu, inc. A. care a făcut mențiunea pe cererea respectivă "rog rectificare".

Astfel, în baza acestei cereri, fără a se verifica temeinicia acesteia și fără respectarea procedurii legale, prin Adresa nr. x din 20 octombrie 2008 semnată de primarul F. și secretarul A., Primăria com. Drăganu a solicitat Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, radierea din Titlul de proprietate nr. x din 10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D. pe motivul că nu sunt moștenitori ai defunctului K.

Prin Hotărârea nr. 772 din 6 noiembrie 2008, Comisia Județeană Argeș a validat propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Drăganu dispunând corectarea Titlului de proprietate nr. x din 10 noiembrie 2003 privind pe K. conform fișei corectoare întocmită de inc. G.

Procedura ce trebuia respectată în cazul cererilor formulate în scopul stabilirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere în condițiile Legii nr. 18/1991, este stabilită în Hotărârea nr. 890/4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Astfel, în cuprinsul regulamentului se face referire printre altele la componența comisiilor comunale și județene și la atribuțiile acestora în rezolvarea unor cereri pentru stabilirea dreptului de proprietate.

Astfel, la art. 5 se precizează printre altele obligativitatea comisiilor comunale de a verifica în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 18/1991 precum și la art. 6 din Legea nr. 1/2000, a primi și de a transmite comisiei județene contestațiile formulate de persoanele interesate.

Pentru formularea unei astfel de contestații, cererile formulate trebuiau puse în discuție în cadrul comisiilor locale, discuții ce se concretizau într-un proces-verbal ce se afișa la sediul consiliului local pentru luarea la cunoștință de către cei interesați.

Pentru a se stabili dacă procedura mai sus menționată a fost respectată și în cadrul primăriei com. Drăganu, în cauză au fost audiați în calitate de inculpați membrii Comisiei Locale de Fond Funciar Drăganu respectiv secretara A., inginerul agricol G. și primarul F.

S-a procedat astfel la audierea secretarului A. care, conform fișei postului, asigură și garantează legalitatea actelor întocmite și eliberate de Primăria com. Drăganu și Consiliul Local.

Astfel, din declarația inc. A. reiese că în cursul anului 2008, numita H. s-a deplasat în repetate rânduri la Primăria com. Drăganu pentru a solicita punerea în posesie pe cele 9 ha pădure și "ștergerea ilegalităților făcute" în sensul radierii din T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 a moștenitorilor de pe ramura S.. Pentru urgentarea rezolvării acestei cereri, inculpata a precizat că H. a venit la sediul primăriei însoțită de numita T., responsabilă în cadrul Prefecturii Argeș cu rezolvarea cererilor de fond funciar depuse la primăria Drăganu, care le-a spus celor prezenți că T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 trebuie rectificat dând mai multe telefoane în acest sens.

Prin urmare, reține instanța de fond, la data de 18 septembrie 2008, numita H. a depus la Primăria Drăganu o cerere prin care aceasta solicita rectificarea T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 în sensul înlăturării de la moștenirea defunctului K. a moștenitorilor de pe ramura S., această cerere fiind înregistrată de inc. A.. Pe cererea respectivă, pe care exista mențiunea făcută de primarul F. în atenția d-nei secretar, inculpata a pus mențiunea "rog rectificare" și a trimis-o compartimentului agricol, care avea obligativitatea din punctul său de vedere, să verifice veridicitatea celor menționate în cuprinsul cererii.

În continuare, inculpata a arătat că, în mod normal, după efectuarea verificărilor de către compartimentul agricol, respectiv de către ing. G., acesta ia legătura cu membrii comisiei locale de fond funciar pentru a se discuta cererea de corectare, discuții ce se concretizează într-un proces-verbal.

Ulterior, hotărârea comisiei trebuie afișată la sediul consiliului local pentru a da posibilitate persoanelor interesate să depună contestație.

Contrar celor relatate mai sus, inculpata A. a arătat că cererea numitei H. nu a fost discutată în cadrul comisiei locale, nu s-a întocmit nici un proces-verbal, nu a existat nici o hotărâre a comisiei locale, ci doar o adresă de înaintare către prefectură (nr. x din 20 octombrie 2008) care nici din punct de vedere al conținutului, nu corespundea cu modelul tip al unei astfel de adrese. Inculpata a arătat că, deși această adresă de înaintare nu a îndeplinit cerințele prevăzute de lege, a semnat-o în momentul în care a semnat mai multe documente fără să realizeze ce semnează la acel moment. Inculpata a arătat că respectiva adresă i-a fost adusă la semnat, deja tehnoredactată, de către numita U., care de altfel a și înregistrat adresa respectivă la Prefectura Argeș sub nr. de înregistrare x din 29 octombrie 2008.

Fiind audiată în calitate de martor, U. a infirmat cele relatate mai sus, precizând că nu ea este cea care a redactat Adresa nr. x din 20 octombrie 2008, nu ea a introdus-o pentru a fi semnată la secretarul primăriei și nu ea este cea care a dus acea adresă la Prefectura Argeș. în plus, aceasta a mai precizat că o astfel de adresă se întocmește în mod normal de către secretarul comisiei care este de fapt și secretarul primăriei, care o înaintează comisiei județene împreună cu un dosar în care trebuie să se regăsească toate documentele doveditoare precum și documentele ce trebuie întocmite după întrunirea comisiei locale,

În cauză a fost audiat în calitate de inculpat, ing. agricol G., care conform fișei postului întocmește documentațiile premergătoare emiterii titlurilor de proprietate persoanelor îndreptățite și răspunde de corecta întocmire a acestora.

Din declarația inc. G., reiese că atribuțiile sale în cadrul comisie locale de fond funciar sunt de natură tehnică, respectiv întocmește fișe de date în cazul titlului de proprietate pentru persoanelor care au calitatea de moștenitor.

Astfel, cu privire la cererea formulată de numita H., inculpatul a arătat că i-a fost adusă de inc. A. care făcuse mențiunea, rog rectificare,,. Inculpatul a precizat că a primit cererea respectivă fără a mai întreba de ce s-a pus acea mențiune, întrucât, anterior, în biroul său s-a prezentat, împreună cu A. și primarul F., numita T. care le-a spus tuturor celor prezenți să dea curs cererii numitei H.. Inculpatul a arătat că, inițial s-a opus la efectuarea rectificării T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 întrucât știa că există depuse la primărie cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 15 ha pădure și de către moștenitorii de pe ramura S., care erau de asemenea îndreptățiți acesta fiind și motivul pentru care T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 a fost emis inițial cu toții moștenitorii de pe ambele ramuri.

Pentru emiterea T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 în forma inițială, inculpatul a arătat că a întocmit fișa de date pentru titlu de proprietate în care erau trecuți toți moștenitorii acesta fiind motivul pentru care în 2008, s-a opus să întocmească o fișă corectoare în care să-i treacă ca moștenitori doar pe cei de pe una dintre ramuri. Fiind asigurat însă de primarul F. și T. că va fi nici o problemă întrucât H. a dat o declarație pe propria răspundere în acest sens, inculpatul G. a întocmit o nouă fișă corectoare care a stat la baza rectificării T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 și în care a făcut mențiunea "se trec doar cei 4 moștenitori" respectiv N., P., V. și H., fișă ce a ajuns la secretariat după care primar, acesta fiind cursul normal al unor astfel de documente .

Inculpatul a mai arătat că Adresa cu nr. x din 20 octombrie 2008, nu s-a regăsit niciodată în cadrul compartimentului agricol întrucât o astfel de cerere nu se înregistrează în acest compartiment. De asemenea, acesta a mai arătat că nu are cunoștințe juridice, nu are competența verificării legalității documentelor din punctul de vedere al existenței vocației de moștenitor atribuțiile sale fiind doar de natură tehnică. Prin urmare, la baza trecerii pe fișele de date pentru titlul de proprietate a persoanelor care au calitatea de moștenitor stă hotărârea comisiei locale de fond funciar în care sunt cuprinse toate mențiunile necesare pentru întocmirea unei astfel de fișe.

În cazul de față, inculpatul a recunoscut că, deși nu a existat o hotărâre a comisiei locale pentru că această comisie nu s-a întrunit, a întocmit o nouă fișă corectoare în care au fost trecuți doar moștenitorii de pe ramura Zanfir fiind determinat să facă acest lucru, considerând că T. și secretara A. au cunoștințe juridice și sunt prin urmare mai îndreptățiți decât inculpatul să ceară înlăturarea moștenitorilor de pe ramura S. G. a mai arătat că aceste susțineri au fost întărite și de opinia primarului F. care a spus că H. a dat o declarație pe propria răspundere. De asemenea, a confirmat și inc. G. faptul că, în cursul anului 2008, H. s-a deplasat de mai multe ori la sediul primăriei unde a insistat pentru rezolvarea în mod favorabil a cererii sale. Cu privire la obligativitatea întrunirii comisiei locale de fond funciar, inc. G. a arătat că aceasta aparține secretarului comisiei.

Fiind audiat primarul com. Drăganu, inc. F., acesta a declarat că în cursul anului 2008 a fost înregistrată la sediul primăriei cererea numitei H. prin care aceasta solicita rectificarea T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003. După punerea rezoluției pe cererea respectivă, inculpatul a precizat că a înaintat-o compartimentului secretariat pentru rezolvarea de către acest compartiment având și obligația verificării legalității acestei cereri precum și a documentelor care ar fi trebuit să. stea la baza cererii.

Inculpatul a mai arătat că, din momentul trimiterii acestei cereri la secretariat și până în momentul în care acesta a semnat Adresa nr. x din 20 octombrie 2008, nu a mai știut ce demersuri au fost făcute în vederea verificării cererii formulate de H.. În legătură cu aceeași adresă, F. a arătat că a semnat-o în momentul în care a semnat mai multe documente nedându-și astfel seama ce semnează. Mai mult decât atât, inculpatul a arătat că, și dacă și-ar fi dat seama ce semnează, nu ar mai fi verificat temeinicia acestei adrese întrucât obligația verificării acesteia aparține compartimentului secretariat, inculpatul presupunând că astfel de verificări au fost efectuate. F., a precizat că, înainte de a fi aprobată și emisă ulterior Adresa nr. x din 20 octombrie 2008 către Prefectura Argeș, trebuia întrunită comisia locală de fond funciar, obligativitatea întrunirii acestei comisii aparținând secretarei, lucru ce nu s-a întâmplat.

Cu privire la documentele ce trebuiau verificate în acest caz (certificate de moștenitor), inculpatul a arătat că acestea se regăsesc în compartimentul agricol care ar fi trebuit să verifice aceste documente după care să le înainteze către secretariat pentru a le viza, numai după acest moment documentele ajungând la primar.

Inc. F. a mai arătat că, înainte de emiterea Adresei nr. x din 20 octombrie 2008, H. i-a trimis mai multe scrisori prin care solicita urgentarea soluționării cererii sale, inculpatul precizând că nu i-a acordat o atenție deosebită, lăsând cererea respectivă să-și urmeze cursul normal aspect ce este infirmat însă de declarațiile celorlalți doi inculpați audiați în cauză.

Inculpatul a mai arătat că, și dacă documentele transmise de către Primăria Drăganu către Prefectura Argeș au fost incomplete, fiind practic transmisă doar Adresa nr. x din 20 octombrie 2008, cei din cadrul comisiei județene de fond funciar nu au verificat temeinicia acestei adrese și au emis Hotărârea nr. 772 prin care se validează propunerea comisiei locale de fond funciar Drăganu, propunere care, în fapt nu a existat.

Cu privire la prezența lui T. în cadrul primăriei, inculpatul a arătat că știe că aceasta a mers la compartimentul agricol, F. aflând de prezența acesteia în cadrul compartimentului agricol de la cei care lucrează acolo.

Fiind audiată în calitate de martor, numita T. a negat faptul că în cursul anului 2008 s-ar fi deplasat la sediul primăriei com. Drăganu pentru a face demersuri în vederea urgentării soluționării cererii numitei H. pe care martora a declarat că nu o cunoaște. Mai mult decât atât, martora a precizat că rectificarea unui titlu de "proprietate nu se putea face decât pe cale judecătorească. Martora a mai declarat că, a lucrat în cadrul Prefecturii Argeș în perioada 1997 - 1 aprilie 2007, când a predat atribuțiile și documentele în materie de fond funciar consilierului W., angajat în cadrul Prefecturii Argeș.

Din declarația dată în calitate de martor de numitul W., reiese că procedura în cazul înaintării de către comisiile locale de fond funciar a unei cereri din domeniul fondului funciar constă în discutarea acesteia în cadrul unui grup de lucru constituit la nivelului comisiei județene de fond funciar prin ordin al prefectului, după care cererea respectivă se înaintează comisiei județene care o supune la vot. Cu privire la Hotărârea nr. 772 din 6 noiembrie 2008 a comisiei județene de fond funciar, W. a precizat că el este cel care a redactat hotărârea respectivă fără însă a vota întrucât nu are acest drept. W. a mai arătat că, în momentul în care se iau în discuție în cadrul comisiilor județene de fond funciar propuneri din partea comisiilor locale de fond funciar, este prezent la aceste discuții și un reprezentant al comisiilor locale pentru susținerea propunerii, lucru ce s-a și întâmplat și în cazul cererii de rectificare înaintată de comisia locală Drăganu W. neputând preciza însă cine este această persoană.

În cauză au fost audiați în calitate de martori o parte din membrii comisiei județene de fond funciar Argeș, respectiv numiții X., Y. și Z. care au declarat că responsabilitatea analizării cererilor și verificărilor documentelor ce stau la baza unei propuneri de corectare a unui titlu de proprietate aparține membrilor comisiei locale de fond funciar. O altă obligativitate a comisiei locale de fond funciar constă în aceea că, aceasta trebuie să comunice persoanelor interesate hotărârea de validare a comisiei județene de fond funciar pentru a dat astfel posibilitatea persoanelor interesate să atace hotărârea respectivă la instanța de judecată. Martorii au mai declarat că, exista o regulă generală ca reprezentanții comisiilor locale să-și susțină cererile formulate în fața comisiilor județene, aceștia neputând preciza dacă la data de 6 noiembrie 2008, membrii comisiei locale Drăganu au susținut cererea de corectare a T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003. .

Sintetizând cele relatate mai sus, reiese că, în cursul anului 2008, în baza unei cereri formulate de numita H. la data de 18 septembrie 2008 prin care aceasta a declarat pe propria răspundere că moștenitori ai defunctului K. sunt doar cei care vin la moștenire de pe urma defunctei L., membrii comisiei locale de fond funciar Drăganu au solicitat comisiei județene de fond funciar Argeș corectarea T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 în sensul în sensul radierii din cuprinsul acestuia a numiților I., J. și D.

Astfel, deși în arhiva Primăriei Drăganu se regăseau certificatele de moștenitor care atestau calitatea de moștenitori de pe urma defunctului K. atât a celor de pe ramura Zanfir cât și a celor de pe ramura S., membrii comisiei locale Drăganu, fără a verifica aceste documente, doar pe baza cererii formulate de H., au solicitat comisiei județene de fond funciar Argeș, corectarea T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003.

În plus, în situația în care o astfel de cerere ar fi putut fi soluționată la nivelul comisiilor locale și județene de fond funciar și nu de către instanța de judecată, comisia locală de fond funciar, fără a se întruni pentru a discuta temeinicia cererii formulate și implicit fără a adopta o hotărâre ce trebuia afișată la sediul consiliului local pentru a da posibilitatea persoanelor interesate să depună contestație, a solicitat comisiei județene de fond funciar corectarea T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003.

Cu privire la responsabilitățile fiecărui membru în cadrul comisiei locale de fond funciar Drăganu, din declarațiile acestora luate în calitate de inculpați, reiese că aceștia se degrevează de responsabilitate, fiecare în parte pasând responsabilitatea în sarcina celorlalți membrii.

Cu toate acestea, așa cum reiese din Hotărârea nr. 890 din 4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate precum și punerea în posesie a proprietarilor, atribuțiile comisiilor locale în materie de fond funciar și implicit ale membrilor acestora sunt foarte clar stabilite.

Astfel, prin încălcarea în mod abuziv a atribuțiilor de serviciu, membrii comisiei locale de fond funciar Drăganu au solicitat comisiei județene de fond funciar Argeș radierea din cuprinsul T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D.

În concret, moștenitorii I., J. și D. au fost înlăturați de la moștenire prin simpla ștergere a acestora cu pastă corectoare de pe titlul de proprietate.

Urmarea a constat în aceea că, moștenitorii de pe ramura S. au fost prejudiciați cu valoarea a 4,5 ha de pădure (jumătate din valoarea a 9 ha pădure la care aveau dreptul moștenitorii de pe cele două ramuri AA. și S.).

Neconcordanțele existente în cadrul aceleiași primării Drăganu reies și din cuprinsul adeverinței cu nr. x din 11 martie 2009 prin care se atestă de Primăria Drăganu că moștenitori ai defunctului K. sunt cei care vin la moștenire de pe ambele ramuri AA. și S., aspect ce se contrazice cu conținutul Adresei nr. x din 20 octombrie 2008 înaintată Prefecturii Argeș. .

Calitatea de moștenitori de pe urma defunctului K. a celor de pe ramura S. este atestată și Titlul de proprietate nr. x din 30 iunie 1997 emis pentru suprafața de teren agricol de 5 ha teren de care aceștia au beneficiat iar, în mod straniu, pentru terenul de vegetație forestieră de 9 ha, aceștia au fost excluși de la moștenire, .

După-corectarea T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 și înlăturarea de la moștenire a moștenitorilor de pe ramura S., la data de 17 aprilie 2009, numitul BB., a cumpărat de la H. personal și ca mandatar a numitului N. dreptul indiviz în cotă de 6/8 din terenul în suprafață de 9 ha pădure. În continuare, la data de 26 octombrie 2009, numitul BB. a vândut numitei CC. întreaga suprafață de 9 ha pădure.

Fiind audiat, BB. a declarat că nu a știut de corectarea 4070 din 10 noiembrie 2003, și, prin urmare, dacă ar fi știut de existența și a altor moștenitori îndreptățiți la cele 9 ha de pădure, nu ar mai fi cumpărat. Fiind audiată în calitate de martor, H. a arătat că în cererea formulată în cursul anului 2008 nu a cerut radierea dreptului de proprietate a vreunei alte persoane aceasta solicitând doar acordarea dreptului său. Mai mult decât atât, martora a precizat că nici nu putea face o astfel de cerere, comisia locală de fond funciar fiind obligată să verifice documentele justificative.

Pentru stabilirea prejudiciului cauzat, s-a solicitat Camerei Notarilor Publici Argeș, comunicarea conform Ghidului Valorilor Minimale a valorii unei suprafețe de 1 ha teren vegetație forestieră situate în com. Drăganu data de 17 aprilie 2009 respectiv la data de 1 iulie 2015.

Astfel, conform Adresei nr. x din 22 iulie 2015, Camera Notarilor Publici a comunicat două tabele ce cuprind evaluarea terenurilor de pădure pentru anii 2009 și 2015. Din vizualizarea celor două tabele reiese că în cursul anului 2009, valoarea unui metru pătrat de pădure în zona Drăganu era de 0,8 RON, iar în cursul anului 2015 de 0,9 RON. Prin urmare, valoarea prejudiciului cauzat constând în valoarea a 4,5 ha pădure este de 36.000 RON în anul 2009 și 40.500 RON în anul 2015.

În drept, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că:

Fapta inculpatului F., care, în calitate de membru al Comisiei Locale de Fond Funciar Drăganu, fără întrunirea comisiei și fără verificarea documentelor justificative, a solicitat în mod abuziv radierea din titlul de proprietate nr. x din 10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D. pe motiv că nu sunt moștenitorii defunctului K. semnând în acest sens Adeverința nr. x din 20 octombrie 2008 către Prefectura Argeș, prejudiciind persoanele vătămate cu contravaloarea a 4,5 ha pădure întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual, art. 246 și art. 289 vechiul C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

Fapta inculpatei A., care, în calitate de membru al Comisiei Locale de Fond Funciar Drăganu, fără întrunirea comisiei și fără verificarea documentelor justificative, a solicitat în mod abuziv radierea din titlul de proprietate nr. x din 10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D. pe motiv că nu sunt moștenitorii defunctului K. semnând în acest sens Adeverința nr. x din 20 octombrie 2008 către Prefectura Argeș, prejudiciind persoanele vătămate cu contravaloarea a 4,5 ha pădure întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual, art. 246 și art. 289 vechiul C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

Fapta inculpatului G., care, în calitate de membru al Comisiei Locale de Fond Funciar Drăganu, fără întrunirea comisiei și fără verificarea documentelor justificative, a solicitat în mod abuziv radierea din titlul de proprietate nr. x din 10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D. pe motiv că nu sunt moștenitorii defunctului K. întocmind în acest sens fișa corectoare a T.P nr. 4070 din 10 noiembrie 2003, prejudiciind persoanele vătămate cu contravaloarea a 4,5 ha pădure întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual, art. 246 și art. 289 vechiul C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) vechiul C. pen.

Cu privire la desfășurarea urmăririi penale, s-a arătat în actul de sesizare a instanței că:

La data de 15 iulie 2013 s-a dispus începerea urmăririi penale față de F., G. și A. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 246 și art. 289 cu aplicarea art. 33 lit. b) vechiul C. pen.

La data de 27 ianuarie 2015 s-a dispus prin ordonanță punerea în mișcare a acțiunii penale față de numiții F., G. și A. pentru săvârșirea infracțiunilor din art. 246 și art. 289 cu aplicarea art. 33 lit. b) vechiul C. pen., aducându-li-se la cunoștință drepturile procesuale.

Persoanele vătămate E., B., D. prin procurator B. și C. s-au constituit părți civile în cursul procesului penal cu suma de 13.500 euro reprezentând daune materiale. Totodată, au solicitat obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată efectuate de părțile civile în prezenta cauză.

În timpul urmăririi penale au fost administrare următoarele mijloace de probă:declarație persoane vătămate B. C., declarație martori T. W. CC., H., BB., U., X., Y., Z.; declarație inculpați A., F., G.; înscrisuri (certificate de moștenitor, titluri de proprietate, fișă corectoare, contracte de vânzare cumpărare).

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 19 noiembrie 2015, s-a constatat legalitatea sesizării instanței și s-a dispus începerea judecății față de inculpați.

În timpul judecății au fost administrare următoarele mijloace de probă: declarații de martor; înscrisuri,

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond în al doilea ciclu procesual, care face obiectul recursului în casație a reținut următoarele:

Cauza se afla în rejudecarea după casare cu trimitere.

În prima judecată în fond a cauzei, prin Sentința penală nr. 1179 din 16 iunie 2017 s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații F., G. și A., din infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual prev. de art. 246 C. pen. 1968 și art. 289 C. pen. 1968 în infracțiunile de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen. 1968 corob. cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 și fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. 1968 cu reținerea art. 5 C. pen.

Au fost respinse cererile inculpaților de schimbare a încadrării juridice a faptelor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. corob. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaților F., G. și A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev de art. 289 C. pen. 1968 cu reținerea art. 5 C. proc. civ. urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. corob. cu art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpaților F., G. și A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. 1968 corob. cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu reținerea art. 5 C. pen.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă promovată de părțile civile B., C., D. și E.

În urma apelului declarat, a fost pronunțată Decizia nr. 2/A din 8 ianuarie 2018 a Curții de Apel Pitești prin care s-au dispus următoarele

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate .

A fost desființată în totalitate sentința penală și s-a dispus rejudecarea de către instanța de fond.

Instanța de control judiciar a reținut că art. 25 alin. (5) C. proc. pen., care statuează lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile, în cazul de încetare a procesului penal în baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., ca urmare a incidenței cauzei de înlăturare a răspunderii penale, constând în împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, a fost constatat ca fiind neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 586 din 13 septembrie 2016, situație juridică în raport de care instanța de fond era obligată să se pronunțe cu privire la acțiunea civilă exercitată de către părțile civile, relativ la infracțiunea de fals intelectual.

Cum această omisiune nu a putut fi complinită de către instanța de control judiciar (existând conexitate între cele două infracțiuni), din punct de vedere procedural, a intervenit desființarea, în totalitate, a sentinței penale și rejudecarea de către instanța de fond - Judecătoria Pitești, urmare a admiterii apelurilor declarate în cauză, conform art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

S-a dispus ca, la rejudecare, sa fie analizate atât acțiunea penală cât și acțiunea civilă a cauzei, dispoziție obligatorie pentru instanța de fond.

Considerentele instantei cu ocazia rejudecării cauzei

Așa cum s-a reținut în primul ciclu procesual, defunctul K. a deținut în proprietate suprafața de 5,82 ha teren agricol și 15 ha pădure, iar în urma decesului acestuia la data de 24 noiembrie 1959, cele două fiice ale sale L. și M. au devenit moștenitoarele terenurilor mai sus menționate.

La data de 18 septembrie 2008, H., moștenitoare a defunctului K. de pe ramura numitei L., a solicitat Primăriei com. Drăganu corectarea titlului de proprietate nr. x din data de 10 noiembrie 2003 în sensul radierii din cuprinsul titlului a numiților I., J. și D. deoarece nu sunt moștenitori ai defunctului K. Cererea numitei H. a fost înregistrată sub nr. x de către secretara din cadrul Primăriei com. Drăganu, inculpata A., care a făcut mențiunea pe cererea respectivă " rog rectificare".

La data de 20 octombrie 2008 a fost emisa adresa nr. x prin care s-a solicitat radierea din Titlul de proprietate x/10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D. pe motivul ca nu sunt moștenitorii numitului K. .

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, instanța de fond reține că, potrivit art. 246 C. pen. 1968, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.

Instanta retine ca faptele de care sunt acuzați inculpații se încadrează și în dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 potrivit cărora infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În cauza, prin modificarea titlului de proprietate s-a obținut un folos material pentru moștenitorii N., H., O. și P., în sensul că ceilați trei moștenitori au fost înlăturăți de pe titlul de proprietate, astfel revenindu-le primilor o suprafață mai mare de teren decât li se cuvenea - acesta fiind folosul patrimonial obținut pentru primii patru moștenitori.

Așa fiind, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații F., G. și A. din infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual prev. de art. 246 C. pen. 1968 și art. 289 C. pen. 1968 în infracțiunile de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen. 1968 coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 și fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. 1968 cu reținerea art. 5 C. pen.

În cauză nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin. (1) C. pen. 1968, neputând fi vorba de o culpă în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, aceștia fiind obligați să verifice și să cunoască procedura de modificare a titlului de proprietate, iar necunoașterea legii nu poate fi invocata în apărarea lor.

Pe de alta parte, nu a existat nici un act doveditor care să înlăture ceilalți trei moștenitori - I., J. și D. de la moștenire.

A fost reținut C. pen. de la 1968 ca fiind mai favorabil în cauză ținând cont de dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, raportat și la instituția prescripției răspunderii penale.

Pe fondul cauzei, instanta a reținut incidența dispozițiilor arătate mai sus, respectiv art. 246 C. pen. 1968, art. 289 C. pen. 1968, art. 132 Legea nr. 78/2000 și următoarele dispoziții legale:

Art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991

"(4) Cererea va cuprinde:

a) numele și persoanei solicitante și domiciliul acesteia;

b) calitatea de titular sau de moștenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi; c) suprafața de teren care i s-a reconstituit și diferența pe care o solicită.

(5) La cerere se va anexa:

a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe fișa de punere în posesie;

b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren solicitate în plus;

c) o declarație în care se va menționa, pe propria răspundere, suprafața totală de teren atribuită în proprietate, prin reconstituire ori prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a făcut în mai multe localități ori de la mai mulți autori".

Art. 6 din Legea nr. 1/2000:

"(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești și municipale și cele județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege.

(2) Dispozițiile art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, privind stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum și dispozițiile procedurale prevăzute la art. 51 - 59 din aceeași lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

(3) În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de doi cetățeni, dintre care unul este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1953 - 1959, și cel de al doilea, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deține actele de proprietate, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii."

Deși prima instanță care a soluționat fondul acestei cauze a apreciat că dispozițiile legale cuprind obligații mult prea generale pentru a descrie o conduită posibil infracțională a persoanelor chemate să le aducă la îndeplinire, instanța de fond din al doilea ciclu procesual nu a fost acord cu acest considerent. S-a avut în vedere Decizia CCR nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 246 alin. (1) din C. pen. din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituționale în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii".

Curtea Constituțională arăta în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu că incriminarea se poate face doar în baza încălcării unei legi promulgate de președinte sau a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului. Instanța de fond a reținut că apreciind de o asemenea maniera dispozițiile legale de mai sus, ar însemna că în nicio împrejurare, prin nerespectarea procedurii de emitere/rectificare/modificare a titlului de proprietate, persoanele însărcinate cu îndeplinirea unor atribuții nu pot fi trase la răspundere penală.

Este adevărat că H.G. nr. 890 din 4 august 2005 prevede în detaliu procedura în cazul titlurilor de proprietate, însă aceasta vine în completarea art. 12din Legea nr. 18/1991, la care face referire art. 6 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 (precizată în rechizitoriu) care arată următoarele:

- (1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului), o comisie condusă de primar.

(2) Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordinul prefectului și condusă de acesta.

(3) Procedura de constituire și modul de funcționare a comisiilor, precum și modelul și modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetățeni desemnați de obște din toate categoriile îndreptățite, specialiști și funcționari publici, precum și conducătorii unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, după caz. În comunele constituite din mai multe sate, cetățenii vor fi desemnați proporțional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

În fapt, se reține în rechizitoriu că, prin încălcarea în mod abuziv a atribuțiilor de serviciu, membrii comisiei locale de fond funciar Drăganu au solicitat comisiei județene de fond funciar Argeș radierea din cuprinsul T.P. 4070 din 10 noiembrie 2003 a numiților I., J. și D. În concret, moștenitorii I., J. și D. au fost înlăturați de la moștenire prin simpla ștergere a acestora cu pastă corectoare de pe titlul de proprietate. Urmarea a constat în aceea că, moștenitorii de pe ramura S. au fost prejudiciați cu valoarea a 4,5 ha de pădure (jumătate din valoarea a 9 ha pădure la care aveau dreptul moștenitorii de pe cele două ramuri AA. și S.).

Deși numita H., audiată ca martor atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, a arătat că a formulat cerere în sensul că nu a solicitat înlăturarea de la moștenire a ramurii S., prin numeroasele cereri adresate Primăriei Drăganu a cerut explicit acest lucru. De asemenea, în susținerea cererii nu s-a depus nici un act doveditor că ramura ... ar reprezenta singurii moștenitori și nici inculpați nu au atașat vreun act doveditor în acest sens.

Mai mult decât atât, în următorul an s-a emis de către Primăria Drăganu adeverința x din 11 martie 2009 în care se precizează faptul că cele două ramuri AA. și S. reprezintă moștenitorii defunctului K., semnată de aceeași inculpați - F. și A.

De asemenea, inculpata DD., deși în cursul urmăririi penale, într-o declarație inițială arată că își recunoaște învinuirea, ulterior arată că aprecierea sa a fost în sensul că doar familia ... reprezintă singurii moștenitori întrucât doar aceștia au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, apărare pe care o invocă și numita H.

Cu toate acestea, verificând actele dosarului, se reține că cei trei moștenitori pe linia S.- respectiv J., I. și D. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul lor K., în anul 1998, așa cum rezultă din filele x dos up.

Deși inculpata DD. invocă aceste argumente, nu a existat nicio cerere în acest sens - de a fi înlăturați moștenitorii pe linia S. pe motiv că nu ar fi depus cerere de reconstituire și nici nu s-a invocat vreun motiv de acest fel în emiterea Adeverinței x din 20 octombrie 2008 sau a fișei corectoare din 29 octombrie 2008.

Dimpotrivă, în Adeverința nr. x/2008 se solicită radierea liniei S. pe motiv că nu sunt moștenitori ai numitului K., fără nicio altă motivare în plus, în sensul de a se justifica de ce au fost inițial menționați ca moștenitori și fără a se atașa vreun act în susținerea adresei.

O altă apărare pe care o invocă inculpații EE. și DD. este aceea în sensul că ar fi semnat adresa fără a citi conținutul acesteia, ori această apărare nu poate fi primită întrucât aceștia au obligația, potrivit fișei postului, de a verifica legalitatea actelor pe care le semnează.

În ceea ce privește procedura, din actele existente atât la Primăria Drăganu cât și la Prefectura jud. Argeș, cu ocazia analizării cererii de rectificare, nu s-au atașat actele doveditoare a calității de proprietari a ramurii AA., nu a avut loc o ședință a Consiliului Local în care sa se stabilească temeinicia acestei cereri, nu s-a întocmit un proces-verbal în urma unei asemenea ședințe, nu a fost afișat la sediul Primăriei.

Inculpata DD. invocă faptul că cel care avea obligația verificării cererii numitei H. este compartimentul agricol- prin urmare G., însă aceeași inculpată arătă că, înainte de a înainta cererea către compartimentul agricol a notat pe ea mențiunea "rog rectificare".

De asemenea, se mai reține faptul că adresa prin care se solicită CJFF radierea celorlalți moștenitori este emisă la data de 20 octombrie 2008, pe când fișa corectoare este emisă la 29 octombrie 2008 deci ulterior adresei.

Instanța de fond mai reține faptul că, așa cum rezultă din filele x și următoarele dup, atribuțiile postului de secretar al primăriei (calitate pe care o avea A. la momentul emiterii adresei de corectare a Titlului de proprietate) conțineau, asigură și garantează legalitatea actelor întocmite și eliberate " iar fișa postului de consilier - calitate pe care o avea G., verifica împreună cu secretarul întocmirea documentației premergătoare emiterii TP", evident aceasta incluzând și modificări/corectări ale TP.

Inculpata A. a arătat că cererea numitei H. nu a fost discutată în cadrul comisiei locale, nu s-a întocmit nici un proces-verbal, nu a existat nici o hotărâre a comisiei locale, ci doar adresa de înaintare către prefectură nr. x din 20 octombrie 2008 care nici din punct de vedere al conținutului, nu corespundea cu modelul tip al unei astfel de adrese.

În arhiva Primăriei Drăganu se regăseau certificatele de moștenitor care atestau calitatea de mo

§ Cauze similare