ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererilor de recurs în casație formulate de inculpații A. și B., constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 1/14.01.2025 pronunțată de Tribunalul Caraș Severin în dosarul nr. x/2021, cu privire, printre alții, la inculpații A. și B., s-au hotărât următoarele:

În conformitate cu art. 67 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioada de 3 ani, care se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. i s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen. care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinței penale.

În baza art. 396 alin. (1), alin. (2) și alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 și art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale) la pedeapsa de 2ani închisoare;

În conformitate cu art. 67 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioada de 3 ani, care se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. i-a fost interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen. care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinței penale.

În baza art. 396 alin. (1), alin. (2) și alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (un act material) la pedeapsa de 3 luni închisoare;

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea aceea de 2 (doi) ani închisoare, care a fost sporită cu 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv cu 11 luni închisoare inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de 2 ani și 11 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 3 ani calculați de la rămânerea definitive a sentinței penale, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), care se execută în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen., respectiv de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat art. 72 din C. pen., au fost deduse din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii arestului la domiciliu și arestului preventiv, pe perioada 09.07.2020 - 05.12.2020.

S-a constatat că fapta din prezentul dosar este concurentă cu fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare prin sentința penală nr. 23/04.04.2022 a Tribunalului Caraș-Severin, definitivă prin decizia penală nr. 623/22.06.2022 a Curții de Apel Timișoara și a fost repusă în individualitatea ei pedeapsa de

- 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare inculpat pentru săvârșirea infracțiunii efectuarea, fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efect psihoactiv, în formă continuată și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 4 ani și pedeapsa accesorie prevăzută de prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat).

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea aceea de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare care a fost sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv cu 2(două) luni închisoare inculpata urmând a executa pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare.

În conformitate cu art. 67 alin. (1) C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioada de 4 ani, care se va executa de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. i-a fost interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen. care se va executa de la data rămânerii definitive a sentinței penale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat art. 72 din C. pen., art. 40 alin. (3) C. pen., au fost deduse din durata pedepsei aplicate inculpatei durata arestului preventiv dispus în cauză începând cu data de 04.09.2020 și până 03.10.2020, precum și perioada executată din 30.03.2021 - 13.07.2022.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpați, în vederea introducerii profilului lor genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 5 alin. (5) raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 s-a adus la cunoștința inculpaților că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală prin:

- Ordonanța din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 255 euro și 500 RON, ridicate de la locuința inculpatului A., zis A., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obținute din vânzare de droguri de risc și de mare risc, precum și în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanța din data de 03.08.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 630 euro și 2600 RON, ridicate de la locuința inculpatului C., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani obținute din vânzare de droguri de risc și de mare risc, precum și în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanța din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 1500 RON, ridicată de la locuința inculpatului D., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obținute din vânzare de droguri de risc și de mare risc, precum și în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanța din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 300 de lire, ridicată de la locuința inculpatului E., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obținute din vânzare de droguri de risc și de mare risc, precum și în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare;

- Ordonanța din data de 13.07.2020, prin care s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe următoarele bunuri: suma de 13650 RON, ridicată de la locuința inculpatului F., în data de 09.07.2020, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, în scopul confiscării sumelor de bani, obținute din vânzare de droguri de risc și de mare risc, precum și în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., art. 112 alin. (2) C. pen. și art. 16 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială a următoarelor sume de bani:

- suma de 50 de RON obținută în data de 07.10.2019 când a vândut colaboratorului autorizat G. cantitatea de 0,4 grame CANNABIS în/pe care s-a pus în evidență Tetrahidrocannabinol (THC);

- suma de 50 de RON obținută în data de 08.02.2020 când a vândut colaboratorului autorizat H. cantitatea de 0,7495 grame CANNABIS în/pe care s-a pus în evidență Tetrahodrocannabinol (THC);

- suma de 50 de RON obținută în data de 20.02.2020 când a vândut colaboratorului autorizat I. 0,4389 grame CANNABIS în/pe care s-a pus în evidență Tetrahodrocannabinol (THC);

- suma de 50 de RON obținută la data de 20.02.2020 când a vândut colaboratorului autorizat J. cantitatea de 0,2483 grame în care s-a pus în evidență compusul MDMB-4en-PINACA;

- suma de 50 de RON obținută la data de 14.03.2020 când a vândut colaboratorului autorizat J. cantitatea de 0,1990 grame de fragmente vegetale mărunțite în care s-a pus în evidență compusul 5 Fluoro-MDMB-PICA;

- suma de 50 de RON obținută la data de 28.03.2020 când a vândut colaboratorului autorizat J. cantitatea de 0,2731 grame de fragmente vegetale mărunțite în care s-a pus în evidență compusul MDMB-4en-PINACA;

- suma de 50 de RON obținută la data de 02.07.2020 când a vândut colaboratorului autorizat K. cantitatea de 0,61 grame de fragmente vegetale mărunțite în care s-a pus în evidență compusul MDMB-4en-PINACA;

În baza art. 112 alin. (1) lit. b), f) din C. pen. s-a dispus confiscarea specială a bunurilor a căror deținere este interzisă prin lege, respectiv:

- Cantitatea de 44,07 grame cannabis grame de cannabis rămasă din proba litigiu după efectuarea analizelor specifice de laborator conform raportului de constatare tehnico științifică cu nr. x din 7/3/2020;

- 2 dispozitive de mărunțire în care s-a pus în evidență THC, conform raportului de constatare tehnico științifică cu nr. x din 7/3/2020;

- 2 dispozitive de mărunțire în care s-a pus în evidență THC și CBD, conform raportului de constatare tehnico științifică cu nr. x din 10/15/2020;

- Cantitatea de 0,3630 grame cannabis rămasă din proba litigiu după efectuarea analizelor specifice de laborator conform raportului de constatare tehnico - științifică cu nr. x din 6/5/2020;

- Cantitatea de 0,2 grame cannabis rămasă din proba litigiu după efectuarea analizelor specifice de laborator a conform raportului de constatare tehnico - științifică cu nr. x/din 7/11/2019.

1.2. Hotărârea pronunțată în apel:

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, printre alții, inculpații B. și A..

Prin decizia penală nr. 405/A din data de 14.05.2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2021 în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, printre alții, apelul formulat de inculpata B. împotriva sentinței penale nr. 1/14.01.2025 pronunțată de Tribunalul Caraș - Severin în dosarul nr. x/2021, ca nefondat.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a fost admis, printre altele, apelul formulat de inculpatul A., împotriva aceleiași sentințe penale.

A fost desființată, în parte, sentința penală nr. 1/14.01.2025 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. x/2021 și, printre altele rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 11 (unsprezece) luni închisoare aplicată inculpatului A. și a repus pedepsele în individualitatea lor.

S-a redus de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 367 alin. (1), (6) C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului A. în prezenta cauză (1 an, 2 ani, 3 luni închisoare) în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv cu 5 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de: 2 ani și 5 luni închisoare, în regim de detenție.

Au fost menținute, în rest, dispozițiile sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

1.3. Împotriva hotărârii instanței de apel au formulat cereri de recurs în casație, inculpații B. la data de 18 mai 2025, pe mail și A. la data de 27 mai 2025, prin care au invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. corob. cu art. 597 și art. 598 din C. proc. pen.

Recurenții inculpați solicită și critică hotărârea atacată pentru aceleași motive.

Au solicitat, admiterea în principiu, în baza art. 440 C. proc. pen., a recursului în casație și, în baza art. 441 suspendarea executării hotărârilor atacate;

În esență, au solicitat admiterea recursului în casație, casarea hotărârii atacate, și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel a recursului în casație, precum și constatarea intervenirii prescripției executării pedepsei și încetarea executării acesteia.

S-a arătat că potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripție a executării pedepsei este de 5 ani pentru infracțiuni care au pedeapsă maximă mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani.

S-a mai arătat că, întrucât Legea nr. 194/2011 prevede pentru fapta de efectuare de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efect psihoactiv o pedeapsă de până la 3 ani, rezultă aplicabilitatea termenului de 5 ani.

De asemenea, a susținut că potrivit art. 597 și 598 C. proc. pen., executarea pedepsei se prescrie la împlinirea acestui termen, iar instanța poate constata intervenția prescripției prin contestație la executare.

În plus, a arătat că documentele oficiale din dosarul penal nr. x/2018, constituit în 2018 și invitația emisă de Agenția Națională Antidrog în 2020, confirmă că autoritățile aveau cunoștință despre săvârșirea faptei încă din perioada 2019-2020.

Având în vedere soluția hotărârii atacate, recurenții au arătat că îi determină să creadă că ambele instanțe au aplicat o pedeapsă care, raportat la faptele săvârșite, se supune termenului general de prescripție de 5 ani prevăzut de lege, iar neconstatarea acestui fapt echivalează cu o aplicare greșită a legii penale.

În plus, recurentul inculpat A. a arătat că logodnica sa L. care este însărcinată în 4 luni, nu poate obține mijloace de existență urmărea faptului că are o sarcină cu probleme. A mai arătat că relația cu aceasta și faptul că vor deveni părinți la determinat să-și schimbe comportamentul în raport cu legea și semenii săi.

Curtea de Apel Timișoara, în conformitate cu art. 439 alin. (2) C. proc. pen. a dispus comunicarea cererilor de recurs în casație formulate de către inculpații B. și A. cu mențiunea că se pot formula concluzii scrise, în termen de 10 zile, după cum urmează: Parchetului de pe lângă ICCJ-DIICOT-ST Timișoara la data de 10 iulie 2025 și inculpaților:

A. la data de 14 iulie 2025, C. la data de 11 iulie 2025, M. la data de 11 iulie 2025, N. la data de 18 iulie 2025,O. la data de 11 iulie 2025,

B. la data de 11 iulie 2025, E. la data de 11 iulie 2025,D. la data de 11 iulie 2025, F. la data de 11 iulie 2025, P. la data de 11 iulie 2025, Q. la data de 11 iulie 2025,

R. la data de 06 și 12 noiembrie 2025.

Cu privire la cererile de recurs în casație formulate de către inculpații B. și A. nu au fost depuse concluzii scrise.

Magistratul asistent constatând la termenul din data de 29 octombrie 2025 că nu este îndeplinită procedura de comunicare a recursurilor în casație cu toate părțile, în temeiul art. 439 alin. (5) din C. proc. pen. s-a procedat la comunicarea cererilor de recurs în casație formulate de către inculpații B. și A. și inculpatului R..

Dosarul având ca obiect cererile de recurs în casație formulate de către inculpații B. și A., a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 30 iulie 2025, stabilindu-se termen pentru examinarea admisibilității în principiu a cererilor de recurs în casație, conform art. 440 C. proc. pen., la data de 29 octombrie 2025, apoi la 26 noiembrie 2025, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererilor de recurs în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de o parte și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) și (2) C. proc. pen..:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație."

Din examinarea dispozițiilor legale anterior enunțate rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, privind admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, sunt examinate condițiile de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436 și art. 438 C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen.. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.

Analizând îndeplinirea condițiilor mai sus enumerate, se constată că cererile de recurs în casație formulate de către inculpații B. și A., împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14.05.2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2021 sunt formulate în termenul de 30 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate în apel, fiind îndeplinite dispozițiile prev. de art. 435 C. proc. pen.

De asemenea, se constată că decizia penală nr. 405/A din data de 14.05.2025, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2021 face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație conform art. 434 alin. (1) C. proc. pen.

Referitor la cerințele prevăzute la art. 436 alin. (1), (2) și 6 C. proc. pen. privind calitatea procesuală a persoanei care poate promova recurs în casație se constată că acestea sunt îndeplinite. Totodată, și în ceea ce privește condițiile prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen. se constată că sunt îndeplinite, în sensul menționării numelui, prenumelui și domiciliul inculpatului, hotărârea care se atacă, precum și semnătura persoanei care a exercitat calea de atac.

Însă, în ceea ce privește condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. se constată că nu este îndeplinită, în sensul că, deși inculpații B. și A. în cuprinsul cererilor au indicat cazul de casare pe care își întemeiază cererea, respectiv cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., motivele concret invocate nu pot fi încadrate în niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.. Astfel, acest caz de casare vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie din cauza dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv).

Examinarea cauzei în recurs în casație se limitează doar la verificarea respectării legii de către instanța a cărei hotărâre a fost atacată sub aspectul soluționării cauzei prin aplicarea și interpretarea corectă a legii.

În esență, recurenții inculpați solicită constatarea intervenirii prescripției executării pedepsei și încetarea executării acesteia.

Așadar, recurenții nu au formulat critici privind aspecte de drept care să se încadreze în cazul de casare indicat.

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că susținerile recurenților nu se circumscriu cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. și nici altui caz prevăzut de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Recurenții nu critică normele ce reglementează prescripția răspunderii penale drept cauză de încetare a procesului penal pentru a fi recalificat recursul în casație pe cazul de recurs în casație prev. de art. 438 pct. 8 din C. proc. pen., or, prin motivele de recurs în casație formulate în scris, inculpații solicită constatarea intervenirii prescripției executării pedepsei și încetarea executării acesteia.

Prin urmare, motivele invocate în cererile de recurs în casație formulate de inculpații B. și A. nu se circumscriu vreunui caz de recurs în casație dintre cele prevăzute expres și limitativ de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., ceea ce conduce la concluzia că îndeplinirea formală a unei condiții, respectiv indicarea unui caz de casare prevăzut de lege, deși necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibil a recursului în casație.

Or, formularea unor critici care nu se subsumează cazului de casare invocat echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casație, împrejurare ce atrage nerespectarea condiției de admisibilitate prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.. De altfel, invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilității recursului în casație, argumentele prezentate de recurenți trebuind să aibă aptitudinea, cel puțin la nivel teoretic, de a pune în discuție verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate, ceea ce nu este cazul în speță.

Sub acest aspect, Înalta Curte are în vedere și practica conturată a instanței supreme prin care s-a apreciat că, indicarea formală a unuia din cazurile de casare prevăzute de lege fără ca argumentele aduse în susținere să se subsumeze cazului de casare invocat, nu este suficientă pentru constatarea admisibilității cererii de recurs în casație.

În consecință, se constată că în cauză nu este îndeplinită și condiția de admisibilitate prev. de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În ceea ce privește solicitarea formulată de inculpații B. și A. în raport de inadmisibilitatea cererilor de recurs în casație nu se mai impune analiza cererii de suspendare a executării deciziei recurate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 441 C. proc. pen., referitoare la admiterea în principiu a cererii de recurs în casație.

Pentru argumentele prezentate, având în vedere că cererile de recurs în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021 nu îndeplinesc în mod cumulativ condițiile de admisibilitate prev. de art. 434-438 C. proc. pen., Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație.

Conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 405/A din data de 14 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 noiembrie 2025.