ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3396/2008

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC T. SA Cluj Napoca prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj a solicitat instanței, ca

prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul M.A. la plata sumei de

394.791,2804 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea

prejudiciului cauzat reclamantei în perioada în care pârâtul exercita funcția

de administrator și director general al societății reclamante, la plata

dobânzii legale începând cu data promovării cererii și până la achitarea

efectivă a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul Comercial

Cluj prin sentința comercială nr. 3494 din 17 septembrie 2007 a respins ca

neîntemeiată excepția prescrierii acțiunii și excepția neregularității

introducerii acțiunii, a admis în parte acțiunea reclamantei SC T. SA în sensul

că a obligat pârâtul M.A. la plata sumei de 7.500 lei dividende achitate în

plus pentru anul 2002, cu dobânda comercială legală calculată de la data de 04

mai 2006 și până la achitarea acestui debit.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de fond a reținut că excepția privind prescripția

dreptului la acțiune nu este fondată deoarece termenul de prescripție nu curge

întotdeauna de la data nașterii prejudiciului fiind necesară și existența

condiției nașterii dreptului la acțiune ce depinde și de faptul luării la

cunoștință de către cei păgubiți a cuantumului acelui prejudiciu.

Nici excepția

neregularității introducerii acțiunii, a reținut instanța, nu poate fi admisă

deoarece prin procesul verbal existent la dosarul cauzei s-a făcut dovada că acționarii

societății au hotărât la data de 31 octombrie 2005 să introducă acțiune judecătorească

împotriva pârâtului. Inexistența unei hotărâri A.G.A. prin care a trebuit să se

stabilească tragerea la răspundere a fostului administrator al societății potrivit

instanței nu poate fi sancționată cu neregularitatea introducerii acțiunii.

În ceea ce privește

fondul cauzei instanța a reținut că pârâtul în perioada 2003 - 2004 a deținut funcția

de administrator al societății reclamante și că expertiza contabilă judiciară

dispusă a stabilit că în perioada 2003-2004 activitatea societății a fost

condusă în mod profitabil.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel reclamanta SC T. SA și pârâtul M.A.

Prin decizia civilă nr.

58/2008 din 18 martie 2008 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a respins apelurile declarate de reclamanta

SC T. SA și pârâtul M.A. și a menținut în întregime sentința civilă nr. 3494

din 17 septembrie 2007 pronunțată în Dosarul nr. 3123/1285/2006 a Tribunalului

Comercial Cluj.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs pârâtul M.A. prin care a solicitat, modificarea în

parte a hotărârii recurate și a sentinței instanței de fond. În esență, în

motivarea recursului, pârâtul a criticat decizia curții de apel, pe care a

considerat-o nelegală întrucât în opinia sa, nu au fost analizate apărările și

probele din dosar. Recursul nu a fost timbrat în termenul legal așa încât

Înalta Curte conform art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 și 20 alin. (1)-(3)

din Legea nr. 146/1997 modificată și completată și la dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ. a luat în examinare, excepția netimbrării cererii de

recurs și a reținut:

Având în vedere

recursul declarat, raportat la soluția instanței, Înalta Curte, în conformitate

cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 a stabilit în sarcina recurentului obligația

de a achita o taxă judiciară de timbru, în sumă de 266,63 lei și respectiv

timbru judiciar de 1,50 lei potrivit art. 1 din O.G. nr. 32/2005.

Astfel fiind, pentru

termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2008 Înalta Curte a pus în vedere

recurentului să timbreze recursul (filele 9 și 11 dosar recurs) conform dispozițiilor

art. 36 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997.

Conform art. 1 din

Legea nr. 146/1997 și art. 35 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a

taxelor judiciare de timbru raportat la dispozițiile art. 302

1

alin.

(2) C. proc. civ., acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești

sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute de acest act normativ, taxe datorate

atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat

sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.

Având în vedere că

recurentul nu și-a îndeplinit obligația legală de timbrare a cererii, așa cum

prevăd dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele

judiciare de timbru și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul

judiciar, potrivit mențiunii din citația emisă pentru termenul de judecată din

data de 14 noiembrie 2008, Înalta Curte urmează să facă aplicarea sancțiunii

prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 respectiv art. 35 alin. (5)

din normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995

și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul

declarat de pârâtul M.A. împotriva deciziei civile nr. 58 din 18 martie 2008,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2008.