ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.11.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3297/2014

HOTĂRÂRE
25.11.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3297/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 4621 din 21 octombrie 2013 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, s-a respins, ca

nefondat, recursul declarat de reclamantul B.T. împotriva Deciziei nr. 69

pronunțată la 22 noiembrie 2012 de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

În considerentele

deciziei s-a reținut, în esență, că reclamantul putea obține restituirea

imobilului în litigiu, în natură sau în alte forme de reparație, doar în

procedura și cu respectarea condițiilor legii speciale, iar nu în procedura

dreptului comun, cum, în mod corect, a constatat și curtea de apel.

De asemenea, instanța

de recurs a mai arătat că nu se poate reține, contrar susținerilor

recurentului, încălcarea Deciziei în interesul legii nr. 33/2008 și a art. 1

din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a Drepturilor Omului, prin

decizia pronunțată de instanța de apel, și nici încălcarea dispozițiilor art.

44 alin. (2) din Constituția României.

Împotriva acestei

decizii a formulat contestație în anulare B.T., invocând dispozițiile art. 317

pct. 2, alin. (2) și art. 318 C. proc. civ.

Contestatorul

solicită admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și

rejudecarea în fond a recursului, considerând că instanța nu a cercetat

motivele de recurs, argumentele invocate de aceasta fiind străine cauzei.

În motivarea contestației

în anulare se face o expunere a situației de fapt și sunt arătate nemulțumirile

contestatorului față de soluția pronunțată de instanță în cauza finalizată cu

decizia contestată.

Contestatorul susține

că recursul a fost respins fără să fi fost judecat în fond și, totodată,

instanța a omis, din greșeală, să cerceteze motivele de casare, această

cercetare fiind făcută în contradictoriu cu Statul Român, deci a unor motive

străine cauzei, și nu în contradictoriu cu Societatea S.U., așa cum era

precizat în cererea de recurs.

Analizând contestația

în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru

următoarele considerente:

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată

doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc.

civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o

hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare

specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs).

Cazurile în care

poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două: când procedura

de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită

potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea

dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Contestația în

anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când

dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când

instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din

greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

Fiind un text de

excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie să fie interpretată

extensiv. Instituind acest motiv de contestație în anulare legiuitorul a avut

în vedere greșelile materiale cu caracter procedural pe care instanța le-a

comis prin omiterea ori confundarea unor elemente sau a unor date materiale

importante. O asemenea eroare trebuie să fie evidentă și să fie în legătură cu

aspectele formale ale judecății.

Greșeala materială nu

trebuie să fie nici rezultatul modului în care instanța ar fi înțeles să

interpreteze un text de lege sau o probă, pentru că altfel s-ar ajunge, pe o

cale ocolită, la judecarea încă o dată a aceluiași recurs.

Prin urmare, pe calea

contestației în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar

nu relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus

judecății.

Motivul contestației

în anulare specială, reglementat de dispozițiile art. 318 alin. (1) teza a II-a

Contestatorul susține

că instanța de recurs nu a cercetat niciunul din motivele de recurs, deoarece

cercetarea motivelor de casare s-a făcut în contradictoriu cu Statul Român,

deci a unor motive străine cauzei, și nu în contradictoriu cu Societatea S.U.,

așa cum era precizat în cererea de recurs.

Se constată că, în

analiza unui motiv de recurs, instanța de control judiciar extraordinar nu este

obligată să răspundă detaliat la fiecare argument al părții, într-o examinare

exhaustivă, ci poate cerceta motivul de recurs printr-o interpretare de

principiu, unitară, așa cum s-a procedat în speță, din analiza amănunțită a

celorlalte motive, strâns legate de deslușirea corectă a raportului juridic

dedus judecății, reținându-se criteriile obiective pe baza cărora instanța de

recurs a pronunțat soluția.

Admițând că decizia

împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare este dată de o instanță de

recurs (recurs care a fost respins ca nefondat), Înalta Curte constată că cele

arătate de contestator, prin motivele cererii sale, nu se încadrează în

dispozițiile art. 318 C. proc. civ., după cum nu sunt susceptibile de încadrare

în niciuna din ipotezele art. 317 C. proc. civ., anterior enunțate.

Criticile formulate

de contestator vizează, în general, nemulțumirea acestuia legată de faptul că

recursul a fost respins ca nefondat, criticile privind, astfel, fondul cauzei.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că cele arătate de contestator, prin motivele cererii de

contestație în anulare, nu se încadrează în dispozițiile art. 318 C. proc.

civ., după cum nu sunt susceptibile de încadrare în niciuna din ipotezele art.

317 C. proc. civ.

Având în vedere

considerentele expuse, contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.T. împotriva

Deciziei nr. 4621 din 21 octombrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 noiembrie 2014.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4979/2013
apreciat greșit că eroarea invocată nu îi poate aduce reclamantului nicio vătămare în situația respingerii cererii, ori avantaj în ipoteza admiterii ei. Or, admiterea cererii de îndreptare este importantă în folosirea în mod corect a situaț
ÎCCJ 2012-11-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4621/2013
area că are „un bun” în ceea ce privește terenul revendicat, în sensul acestei dispoziții. Cererea reclamantului nu va fi avută în vedere de prezenta instanță, decât în ceea ce privește cea de-a doua susținere, care constituie un argument î
ÎCCJ 2013-12-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5691/2013
Europeană a Drepturilor Omului, că dreptul la acces la un tribunal nu este un drept absolut, ci este compatibil cu limitări, ceea ce înseamnă că legislația internă poate să prevadă obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile, atun
ÎCCJ 2013-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 192/2013
317 alin. (2) și art. 318 alin. (1) C. proc. civ. A arătat că recursul a fost respins „fără ca el să se fi judecat” și că s-au omis a se cerceta motivele de modificare și casare a deciziei atacate. În susținerea cauzei a înțeles a se preval
ÎCCJ 2013-05-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2791/2013
le de recurs. Astfel, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus judecății respectiv de apreciere a probelor, de interp
Sursă