ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 114/2015

Asupra cauzei de

față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C.

proc. civ., constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 606 din 3 iunie 2014

a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, s-a constatat nulitatea apelului

formulat de M.L.A. împotriva sentinței civile nr. 931 din 31 martie 2014 a

Tribunalului Prahova, hotărâre prin care s-a admis cererea de ordonanță

președințială formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C. Prahova și s-a dispus

plasamentul în regim de urgență la asistent maternal profesionist C.C. a

copilului M.D.A., precum și exercitarea de către aceasta a drepturilor și

obligațiilor privitoare la persoana copilului.

Împotriva acestei

hotărâri definitive a declarat recurs pârâta M.L.A., ce a fost înregistrat pe

rolul Curții de Apel Ploiești la data de 25 iunie 2014 și înaintat de această

instanță, la data de 15 iulie 2014, Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre

soluționare.

Învestită cu

soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă,

a procedat, la data de 17 septembrie 2014, la întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că

recursul nu este admisibil.

Completul de filtru C4,

la data de 2 octombrie 2014, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493

alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea

să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4)

din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate

la filele 16-23 din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu

a recursului a fost comunicat părților, iar în data de 20 octombrie 2014 a fost

primit la dosarul cauzei punctul de vedere al pârâtei M.L.A., în termenul de 10

zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Constatându-se încheiată

această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de

judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a fixat termen

pentru judecarea recursului la data de 15 ianuarie 2015, în temeiul art. 493 alin.

(5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul

formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele

considerente:

În speță, Decizia civilă

nr. 606 din 3 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost

pronunțată în soluționarea apelul declarat de M.L.A. împotriva sentinței civile

nr. 931 din 31 martie 2014 a Tribunalului Prahova, hotărâre prin care s-a admis

cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C. Prahova

și s-a dispus plasamentul în regim de urgență la asistent maternal profesionist

C.C. a copilului M.D.A., precum și exercitarea de către aceasta a drepturilor

și obligațiilor privitoare la persoana copilului.

Prin decizia recurată

a fost constatat nul apelul declarat de către pârâta M.L.A.

Potrivit art. 634 alin.

(1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în

apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, iar potrivit art.

999 alin. (1)

C. proc. civ.

,

dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța președințială este

supusă numai apelului.

Legalitatea căilor de

atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor

de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară

de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace

procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri

judecătorești.

Această regulă are

valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție

arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre

judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora

trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Obiectul prezentului

dosar îl reprezintă plasamentul în regim de urgență la asistent maternal

profesionist a unui minor pe calea ordonanței președințiale.

În raport de dispozițiile

legale anterior menționate, Decizia civilă nr. 606 din 3 iunie 2014 a Curții de

Apel Ploiești, secția I civilă, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este

supusă recursului pe niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art.

461 C. proc. civ.

În consecință, Înalta

Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta M.L.A.

împotriva Deciziei civile nr. 606 din 3 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția

I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de pârâta M.L.A. împotriva Deciziei nr. 606 din

03 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 ianuarie 2015.