ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 114/2015

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 606 din 3 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, s-a constatat nulitatea apelului formulat de M.L.A. împotriva sentinței civile nr. 931 din 31 martie 2014 a Tribunalului Prahova, hotărâre prin care s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C. Prahova și s-a dispus plasamentul în regim de urgență la asistent maternal profesionist C.C. a copilului M.D.A., precum și exercitarea de către aceasta a drepturilor și obligațiilor privitoare la persoana copilului. Împotriva acestei hotărâri definitive a declarat recurs pârâta M.L.A., ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 25 iunie 2014 și înaintat de această instanță, la data de 15 iulie 2014, Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre soluționare.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 17 septembrie 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil. Completul de filtru C4, la data de 2 octombrie 2014, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la filele 16-23 din dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților, iar în data de 20 octombrie 2014 a fost primit la dosarul cauzei punctul de vedere al pârâtei M.L.A., în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc.

civ. Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac. S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 15 ianuarie 2015, în temeiul art. 493 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., fără citarea părților. Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente: În speță, Decizia civilă nr. 606 din 3 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, a fost pronunțată în soluționarea apelul declarat de M.L.A. împotriva sentinței civile nr. 931 din 31 martie 2014 a Tribunalului Prahova, hotărâre prin care s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta D.G.A.S.P.C.

Prahova și s-a dispus plasamentul în regim de urgență la asistent maternal profesionist C.C. a copilului M.D.A., precum și exercitarea de către aceasta a drepturilor și obligațiilor privitoare la persoana copilului. Prin decizia recurată a fost constatat nul apelul declarat de către pârâta M.L.A. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, iar potrivit art. 999 alin. (1) C. proc. civ. , dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța președințială este supusă numai apelului. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Obiectul prezentului dosar îl reprezintă plasamentul în regim de urgență la asistent maternal profesionist a unui minor pe calea ordonanței președințiale. În raport de dispozițiile legale anterior menționate, Decizia civilă nr. 606 din 3 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului pe niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc.

civ. În consecință, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta M.L.A. împotriva Deciziei civile nr. 606 din 3 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta M.L.A. împotriva Deciziei nr. 606 din 03 iunie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2015.