ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3852/2012

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 267 din 23 aprilie 2012, Tribunalul Argeș, a condamnat pe inculpatul A.M.N. la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen., cu executare în condițiile art. 57, art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A admis în parte acțiunea civilă formulată de Statul Român prin A.N.A.F. - București, sector 5, str. A., Statul Român fiind reprezentat de D.G.F.P. Argeș - Pitești, B-dul R., jud Argeș.

A obligat pe inculpat la plata sumei de 27.961,62 RON TVA, 36.815,28 RON impozit profit plus dobânzi și penalități calculate până la data achitării efective a prejudiciului.

A instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei ce constituie prejudiciu.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că, în perioada 2001 - 2003 inculpatul A.M.N. în calitate de administrator la SC R.C.F. SRL Pitești nu a înregistrat în contabilitatea societăți operațiunile comerciale desfășurate cu SC P. SRL Bradu și SC D.F. SRL, nu a depus la organul fiscal declarațiile obligatorii privind veniturile realizate (balanțe de verificare, bilanțuri contabile, deconturi de TVA) denaturând astfel impozitul pe profit și TVA-ul, în scopul de a se sustrage de la plata către bugetul de stat a TVA-ului în sumă de 27.961,62 RON și impozitului pe profit în sumă de 36.815,28 RON.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost dovedite pe baza materialul probator administrat în cauză, astfel cum se regăsește la dosarul cauzei.

Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 74/A din 5 iulie 2012 a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul A.M.N. și partea civilă STATUL ROMÂN prin A.N.A.F. reprezentată prin D.G.F.P. ARGEȘ, împotriva Sentinței penale nr. 267 din 23 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 147/109/2011, însușindu-și argumentația instanței de fond.

Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Argeș, arătând în motivele scrise depuse la dosar faptul că s-a constituit parte civilă în acest dosar, față de inculpatul A.M.N., fiind solicitată obligarea acestuia în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R.C.F. SRL, la acoperirea prejudiciului, prin plata sumei de 206.710 RON, la care să se adauge accesoriile aferente, calculate până în ziua achitării acesteia, potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003, privind C. proc. fisc.

În susținerea motivelor scrise de recurs, s-a mai arătat că instanța de fond, Tribunalul Argeș, prin Sentința penală nr. 267 din 23 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 147/109/2011 a admis doar în parte acțiunea civilă formulată de Statul Român, prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. Argeș, iar Curtea de Apel Pitești, secția penală, a respins apelul declarat de către instituție, fără a analiza motivele invocate, apreciind astfel că, cele două instanțe, în mod eronat s-au pronunțat cu privire la obligațiile fiscale datorate de către inculpat, iar pe de altă parte nu s-au pronunțat referitor la obligarea în solidar cu acesta, a părții responsabile civilmente SC R.C.F. SRL, la acoperirea prejudiciului.

În raport de criticile formulate, în conformitate cu prevederile art. 163 - 167 C. proc. pen., recurenta a solicitat a se dispune:

- menținerea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente;

- instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului sau părții responsabile civilmente, în condițiile art. 167 - C. proc. pen., având în vedere că, potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale: "în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie"; măsura urmând a fi adusă la îndeplinire de către organele fiscale competente, conform dispozițiilor art. 164 alin. (3) - C. proc. pen. și art. 129 alin. (1) și 6 din O.G. nr. 92/2003, cu respectarea prevederilor art. 165, 166 și 167 - C. proc. pen.

În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost motivat și obligarea inculpatului, în solidar cu persoana responsabilă civilmente SC R.C.F. SRL, la plata sumei de 206.710 RON, a dobânzilor și penalităților aferente, până în ziua achitării acesteia, potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003, privind C. proc. fisc.

Recursul este nefondat.

Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de către partea civilă, Înalta Curte constată că acestea au fost inițial susținute în fața instanței de prim control judiciar, care a motivat amplu și temeinic respingerea acestora.

Astfel, cu privire la solicitarea vizând obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente SC R.C.F. SRL la plata sumei de 206.710 RON, a dobânzilor și penalităților aferente până în ziua achitării acesteia precum și menținerea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și părții responsabile civilmente, instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorată cu orice titlu celor două persoane nominalizate anterior, Înalta Curte constată că, așa după cum a reținut și instanța de apel, în analizarea legalități judecării acțiunii civile de către prima instanță, situația premisă, respectiv obligare; inculpatului la plata TVA-ului în cuantum de 27961,62 RON, a impozitului pe profit în cuantum de 36815,28 RON, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data achitării efective a prejudiciului, în primul ciclu procesual, a fost corect stabilită.

În această ordine de idei, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, partea vătămată Statul Român prin A.N.A.F - reprezentat de D.G.F.P. Argeș (urm dos. inst. fond), s-a constituit parte civilă cu suma totală de 206.710 RON, defalcată conform notei de prezentare aflată la dosar fond, precizându-se că societatea administrată de către inculpat înregistrează această obligație bugetară de plată începând cu luna martie 2002 - data ultimei declarații de impozite și taxe organul de control fiscal stabilind prin estimare, conform art. 14 din Legea 87/1994 cuantumul acesteia.

Rezolvarea acțiunii civile, astfel cum a fost stabilită de către prima instanță și însușită de către instanța de prim control judiciar, în mod corect a avut în vedere doar prejudiciul cauzat de inculpat, în calitate de administrator al societății, prin prisma obiectului cauzei, astfel încât, în raport de constatările expertizei contabile - față de facturile emise de către SC P. SRL Bradu și calculului efectuat de G.F. Argeș - în raport de factura emisă pentru SC D.F. SRL, așa cum s-a menționat anterior, prejudiciul adus bugetului de stat este în sumă de 27.961,62 RON TVA (27.503,64 + 457,98 RON) și în sumă de 36.815,28 RON impozit profit (36.189 + 626,28 RON) la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data achitării efective a prejudiciului, conform prev. O.G. nr. 92/2003.

Ca o garanție a achitării prejudiciului, prima instanță, conform art. 11 din Legea nr. 241/2005 și art. 163 C. proc. pen., a instituit asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului sechestrul asigurător, până la concurența sumei reținute ca prejudiciu, asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, avându-se în vedere obligativitatea luării unei astfel de măsuri chiar dacă nu există dovezi ale existențe unor bunuri în patrimoniul inculpatului, întrucât identificarea acestora este o procedură proprie fazei de executare.

În mod corect, în justificarea acestor dispoziții, prima instanță a avut în vedere probele administrate în cauză, concluzionând că în rezolvarea acțiunii civil se are în vedere doar prejudiciul cauzat de inculpat în calitate de administrator a societății, prin prisma obiectului cauzei, precum și împrejurarea că partea responsabilă civilmente SC R.C.F. SRL a fost radiată la data de 12 iulie 2007.

În legătură cu acest ultim aspect, corect s-a reținut că societatea comercială la care inculpatul avea calitate de administrator a fost radiată la data de 12 iulie 2007 (dos. inst. fond), fiind numit lichidator judiciar. În aceste condiții, în procedura insolvenței ori a falimentului, urmată de radierea societății comerciale, în mod justificat numai inculpatul a fost obligat la acoperirea prejudiciului, nu și partea responsabilă civilmente a cărei existență juridică a încetat.

Așa după cum și instanța de prim control judiciar a reținut în motivare, în condițiile în care prima instanță s-a conformat dispozițiilor legale sus-amintite este de prisos a se institui poprirea asiguratorie asupra sumelor de bani datorate de terți, sub orice titlu inculpatului, aceasta cu atât mai mult cu cât, partea civilă nu a făcut dovada existenței unor asemenea creanțe ale inculpatului față de debitorii săi.

În această succesiune logico-juridică, în raport de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că nu sunt neîntemeiate pretențiile părții civile, reiterate în recurs, cu privire la soluționarea laturii civile a procesului penal.

Ca atare, după verificarea cauzei și în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (3) Cod proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) și (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Argeș împotriva Deciziei penale nr. 74/A din 5 iulie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 100 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A.M.N., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - AA