ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.06.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2000/2014

HOTĂRÂRE
24.06.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2000/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a IV-a civilă, reclamantul G.M. a chemat în

judecată judecătorii și procurorii care i-au soluționat abuziv dosare penale și

civile, reprezentați de Statul Român prin Ministerul Finanțelor publice,

Guvernul României, pentru ca, în contradictoriu cu aceștia, să i se acorde 30

milioane euro daune morale, în baza art. 504 C. proc. pen. și a Legii nr.

303/2004.

La termenul din 12

ianuarie 2012, reclamantul a formulat cerere de intervenție prin care a

solicitat citarea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea

Discriminării.

Prin Sentința civilă

nr. 282 din 09 februarie 2012, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a

respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul G.M., reținând că, în

cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 504 C. proc. pen., în

sensul că reclamantul nu a suferit nicio condamnare, urmată de achitare sau de

încetare a procesului penal.

Apelul declarat de

reclamantul G.M. împotriva sentinței primei instanțe a fost respins, ca fiind

tardiv, prin Decizia nr. 311/A din 05 decembrie 2013 a Curții de Apel

București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

În considerentele

deciziei, curtea de apel a reținut că, raportat la art. 284 alin. (1) C. proc.

civ., termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii pentru declararea

apelului nu a fost respectat de către reclamant. Astfel, a reținut că hotărârea

atacată a fost comunicată reclamantului la data de 08 mai 2012, iar data la

care acesta a formulat apelul este 28 mai 2012 (data înregistrării la instanță,

27 mai 2012 fiind data menționată pe cererea de apel).

Împotriva deciziei

pronunțate în apel a declarat recurs reclamantul G.M., invocând motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ. și solicitând

schimbarea în tot a hotărârilor pronunțate în fond și apel și obligarea

pârâților la plata despăgubirilor solicitate prin cererea de chemare în

judecată.

În motivarea

recursului, reclamantul își exprimă nemulțumirile legate de modul de

soluționare a cauzei, principala critică fiind aceea că, în mod greșit, a fost

respins apelul său, ca fiind tardiv formulat, în opinia sa acesta fiind

declarat cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Înalta Curte, fiind

învestită cu soluționarea recursului, constată că acesta este nul pentru

considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de

atac prin care se invocă motive de nelegalitate a unei hotărâri.

Art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde,

printre alte mențiuni, sub sancțiunea nulității, și motivele de nelegalitate pe

care se întemeiază recursul, precum și dezvoltarea lor.

Potrivit

dispozițiilor art. 303 C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăși

cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs".

În art. 306 alin. (3)

atrage nulitatea, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor

într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.".

Instanța învestită cu

judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în

măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate

într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 304

pct. 1 - 9 C. proc. civ..

În cererea de recurs

formulată de reclamantul G.M., se constată că acesta își exprimă, în termeni

generali, nemulțumirea față de hotărârile pronunțate în cauză, principala

critică fiind aceea că, în mod greșit, a fost respins apelul său, ca fiind

tardiv formulat, fără însă a evoca, însă, în mod concret, critici care să se

încadreze în motivele de nelegalitate invocate (art. 304 pct. 5, 8 și 9 C.

proc. civ.), în sensul textului procedural amintit.

Astfel, întrucât

criticile formulate nu fac posibilă încadrarea acestora, în mod concret, în

vreunul din motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C.

proc. civ. și nefiind constatate nici motive de ordine publică care să ducă la

analizarea din oficiu a hotărârii criticate, se va constata nul recursul

declarat de reclamantul G.M. împotriva Deciziei nr. 311/A din 05 decembrie 2013

a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și

de familie.

Constată nul recursul

declarat de reclamantul G.M. împotriva Deciziei nr. 311/A din 05 decembrie 2013

a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și

de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 iunie 2014.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4043/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 4762 din 22 iunie 2012 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamantul M.G. împotriva deciziei civile nr. 617/A din 21 iuni
ÎCCJ 2014-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2540/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1177 din data de 30 mai 2012, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea prin care contestatorul, reclamant în cauză, a solicitat da
ÎCCJ 2014-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3251/2014
tura decât prin casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei la Curtea de Apel București pentru rejudecare, ca instanță de apel, dând astfel eficiență principiului respectării dreptului părților la un proces echitabil, care presupune și a
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2997/2014
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, sub nr. 11003/3/2011, reclamantul B.V. a chemat în judecată pârâtul Statul român prin M.F.P. pentru ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea
ÎCCJ 2014-03-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1073/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 9 martie 2010, sub nr. 12199/3/2010, reclamantul S.M. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Admin
Sursă