ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1696/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1696/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei civile de față, constată
următoarele:
Prin
sentința nr. 559/LM/AS
din
11 iunie 2010, Tribunalul Giurgiu, secția civilă, a admis acțiunea formulată de
reclamantul I.I. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Giurgiu, a
dispus anularea deciziei din 30 noiembrie 2005, emisă de pârâtă și a obligat-o
pe aceasta să emită reclamantului o nouă decizie de recalculare a pensiei cu data
de 23 martie 2010 sub imperiul dispozițiilor C. proc. civ. din 1865, motiv pentru
care orice cale de atac, inclusiv revizuirea de față, îndreptată împotriva deciziilor
pronunțate în recurs și contestație în anulare ar fi trebuit să fie întemeiate pe
dispozițiile vechiului C. proc. civ., prin indicarea vreunuia din punctele de la
art. 322 din cod.
La termenul din 10 septembrie 2013, după
ce instanța a adus la cunoștință revizuentului dispozițiile art. 27 noul C. proc.
civ. și i-a solicitat să precizeze dacă insistă în a-și întemeia cererea pe prevederile
art. 509 pct. 8 noul C. proc. civ. sau daca înțelege să indice temeiul din vechiul
C. proc. civ., revizuentul a învederat expres că înțelege ca litigiul să fie judecat
în raport de prevederile cuprinse în noul C. proc. civ., respectiv art. 509 pct.
8.
În aceste condiții, instanța, având în
vedere prevederile art. 22 alin. (5) noul C. proc. civ. potrivit cărora judecătorul
nu poate proceda la schimbarea temeiului juridic al cererii formulate a făcut aplicarea
dispozițiilor art. 27 noul C. proc. civ., și a constatat că cererea de revizuire
este inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii, revizuentul
a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 328 vechiul C. proc. civ.
În motivare, recurentul reproșează curții
de apel că a încălcat rolul activ al instanței întrucât putea identifica temeiul
juridic corect, art. 322 vechiul C. proc. civ. și judecă cererea în raport de descrierea
situației de fapt, chiar dacă la termenul din 10 septembrie 2013 el a precizat expres
că înțelege să se judece pe dispozițiile noului C. proc. civ. Consideră că, neavând
studii juridice, este posibil să nu fi înțeles corect întrebările instanței.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 5761/2/2013, la data de 20
ianuarie 2014.
Înalta Curte, la termenul din 30 mai 2014,
a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilitățiii recursului,
pe care o va admite pentru următoarele
considerente:
Regula în materia căii de atac ce poate
fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii este aceea că o astfel
de hotărâre este supusă căii de atac prevăzută de lege pentru hotărârea revizuită
[art. 328 alin. (1) C. proc. civ.]. În consecință, hotărârea dată asupra cererii
de revizuire care are ca obiect o decizie a instanței de recurs este irevocabilă,
așa încât ea nu mai poate fi atacată cu recurs.
Art. 328 alin. (2) C. proc. civ. prevede
că „dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul”,
cu excepția
astfel pronunțate
ar conduce la aceeași concluzie de inadmisibilitate a recursului, având în vedere
ca dispozițiile art. 509 pct. 8 noul C. proc. civ. păstrează condițiile generale
de admisibilitate prevăzute de vechiul C. proc. civ. prin art. 322 pct. 7.
În
consecință, pentru considerentele reținute mai sus, Înalta
Curte va respinge recursul declarat în cauză ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat
de revizuentul I.I. împotriva deciziei nr. 4039 din 10 septembrie 2013 a Curții
de Apel București, secția a Vll-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă
și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30
mai 2014.