ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1003/2021

Asupra contestației de față, în faza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 597 raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a admis contestația la executare formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Pitești și a constatat că Sentința penală nr. 966 din 18.07.2005 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, nu cuprinde o dispoziție de condamnare a intimatului A. la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968.

În consecință, a înlăturat dispoziția cuprinsă în Sentința penală nr. 132/F din 10.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, referitoare la reducerea pedepsei de 13 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 966/2005 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunțată de Curtea de Apel București pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968, la maximul special prevăzut de legea nouă art. 367 alin. (1) și (2) din Noul C. pen., respectiv 7 ani și 6 luni închisoare.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Pitești a reținut că Biroul de executări penale din cadrul Curții de Apel Pitești, în temeiul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., a formulat contestație la executare privind lămurirea dispozitivului Sentinței penale nr. 132/F din data de 22 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2020, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate persoanei private de libertate A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. anterior, în motivarea contestației, în esență, arătându-se că la data de 23 iunie 2021, I.G.P.R. - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, prin adresa nr. x/15.06.2021, a solicitat să se comunice cuantumul pedepselor rezultante dispuse conform sentințelor penale nr. 114/2011 și nr. 966/2005, ca urmare a aplicării art. 6 alin. (1) din C. pen., în vederea clarificării situației juridice a inculpatului, în raport cu faptul că în cuprinsul Sentinței penale nr. 966/2005 a Tribunalului București nu este menționată nicio pedeapsă de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968.

Ca situație premisă, curtea a reținut că prin Sentința penală nr. 132/F din data de 22 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă contestația la executare formulată de A., împotriva Sentinței penale nr. 86 din 11 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2020, iar în baza art. 6 alin. (1) din C. pen., a fost redusă pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 966/2005, pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968, la maximul special prevăzut de legea nouă în art. 367 alin. (1) și (2) din Noul C. pen., respectiv 7 ani și 6 luni închisoare.

A mai avut în vedere că prin Sentința penală nr. 966/2005 a Tribunalului București, s-au dispus următoarele:

În baza art. 26 rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) și c) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa închisorii de 11 ani - partea vătămată B., făcând și aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 26 rap. la art. 189 alin. (1), (2) și (5) cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată B., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) cu aplic. art. 75 lit. a) din C. pen. și art. 37 lit. b) din C. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 11 ani - partea vătămată C., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) din C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din C. pen. timp de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 189 alin. (1), (2) și (5) cu aplic. art. 37 lit. a) și art. 33 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani, partea vătămată D., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condițională pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului București, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate D., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 189 alin. (1), (2) și (5) cu aplic. art. 37 lit. a), art. 33 lit. b) din C. pen. l-a condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată E., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condițională pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului București, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate E., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 189 alin. (1), (2) și (5) cu aplic. art. 37 lit. a), art. 33 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată F., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului București, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate F., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 194 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la 2 ani și 6 luni închisoare - partea vătămată D., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului București, pe care o contopește cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate D., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 189 alin. (1) și (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani - partea vătămată D., cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 61 din C. pen., a revocat liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 271 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2089/27.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului București, pe care a contopit-o cu pedeapsa aplicată pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate D., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen. și art. 41 alin. (2) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 din C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) din C. pen., i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din C. pen. timp de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. și art. 13 din C. pen. precum și art. 37 lit. b) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 5 ani, cu aplicarea art. 71 - 64 din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din C. pen. 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din C. pen., a contopit toate pedepsele aplicate inculpatului A., acesta urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din C. pen., ca pedeapsă complimentară, cu aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 88 din C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 02.05.2004, la zi.

În baza art. 350 din C. proc. pen., art. 3002 din C. proc. pen. rap. la art. 160/b din C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului A..

Prin Decizia penală nr. 53/A din 7.02.2007 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a descontopit pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară rezultantă aplicate inculpatului A. în pedepsele componente, precum și sporul de pedeapsă de 4 ani închisoare.

a) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) din C. proc. pen., a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune sub forma complicității prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3), (5) din C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) și art. 37 lit. b) din C. pen. (parte văt. C.).

b) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) din C. proc. pen., a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 194 alin. (1) din C. pen. (parte vătămată D.).

c) În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) din C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b), art. 41 alin. (2) din C. pen. și art. 13 din C. pen.

A descontopit pedepsele rezultante aplicate pentru săvârșirea celor 3 infracțiuni prev. de art. 189 alin. (1), (2), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. în 3 pedepse a câte 10 ani închisoare și restul rămas neexecutat, de 271 zile închisoare.

În baza art. 334 din C. pen., a schimbat încadrarea juridică din 3 infracțiuni prev. de art. 189 alin. (1), (2), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) și art. 33 lit. b) din C. pen. în 3 infracțiuni prev. de art. 189 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) și art. 33 lit. b) din C. pen. (părți vătămate D., E. și F.).

A condamnat inculpatul la 3 pedepse a câte 9 ani închisoare pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen.

În baza art. 61 din C. pen., a contopit fiecare dintre aceste pedepse cu restul sus-menționat, rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 2089 din 1995 a Judecătoriei Sector 5 definitivă prin Decizia penală nr. 13 din 1996 a Tribunalului București, urmând ca inculpatul să execute 3 pedepse a câte 9 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) din C. pen. pe lângă fiecare dintre aceste pedepse.

A descontopit pedepsele rezultante aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 189 alin. (1), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. în pedeapsa de 10 ani închisoare și restul rămas neexecutat, de 271 zile închisoare.

În baza art. 334 din C. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 189 alin. (1), (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) în infracțiunea prev. de art. 189 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen. (parte vătămată D.)

A condamnat inculpatul la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) din C. pen.

În baza art. 61 din C. pen., a contopit aceeași pedeapsă cu restul sus-menționat, rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2089 din 1995 a Judecătoriei Sector 5 definitivă prin Decizia penală nr. 13/1996 a Tribunalului București, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani închisoare

A făcut aplicare art. 71 și 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 334 din C. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 189 alin. (1), (2) și (5) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen. în infracțiunea prev.de art. 26 rap. la art. 189 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) din C. pen. (parte vătămată B.).

A condamnat inculpatul la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 26 rap. la art. 189 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și b), art. 34 lit. b) și art. 35 din C. pen., a contopit pedepsele aplicate prin prezenta decizie și cele rămase nemodificate, aplicate prin sentința apelată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită cu 2 ani, în final urmând a executa 13 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. art. 64 lit. a), b) din C. pen., cu aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) din C. pen.

A dedus prevenția de la 2.05.2004, la zi.

Cu privire la cererea de contestație la executare, a reținut că la data de 23 iunie 2021, I.G.P.R. - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a înaintat instanței adresa nr. x/15.06.2021, prin care se solicită a se comunica cuantumul pedepselor rezultante dispuse conform Sentințelor penale nr. 114/2011 și nr. 966/2005, ca urmare a aplicării art. 6 alin. (1) din C. pen., în vederea clarificării situației juridice a inculpatului, în raport cu faptul că în cuprinsul Sentinței penale nr. 966/2005 a Tribunalului București nu este menționată nicio pedeapsă de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968.

Curtea a observat, din cuprinsul Sentinței penale nr. 966 din 2005 a Tribunalului București că nu s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003.

Analizând contestația la executare, curtea a reținut următoarele:

La momentul pronunțării Sentinței penale nr. 132/F din 10.12.2020 a fost avută în vedere Sentința penală nr. 704 din 16.10.2012, pronunțată de Tribunalul București, în cuprinsul căreia se menționează că pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 966/2005 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, a rezultat din contopirea mai multor pedepse, printre care și pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968.

Verificând Sentința penală nr. 966 din 18.07.2005 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, s-a constatat că nu cuprinde o dispoziție de condamnare la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968.

Față de cele ce preced, în baza art. 597 raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a fost admisă contestația la executare formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Pitești.

Împotriva Sentinței penale nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a formulat contestație condamnatul A., motivele contestației fiind susținute de către apărătorul ales, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestația prin prisma dispozițiilor legale, Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Contestația la executare este un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, cu scopul de a se asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătorești, fără însă a se putea schimba sau modifica soluția care se bucură de autoritate de lucru judecat, întrucât aceasta nu are natura unei căi de atac.

Totodată, contestația la executare este o procedură jurisdicțională de rezolvare a situațiilor corelative la executarea pedepsei, respectiv a incidentelor ivite ulterior rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat fondul cauzei.

Potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută.

Regimul juridic al contestației la executare este acela al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei condamnări penale.

Așadar, prin contestația la executare nu se poate analiza legalitatea sau temeinicia hotărârii penale, ci doar aspectele de nelegalitate constatate în procedura punerii în executare a hotărârii penale definitive.

Totodată, Înalta Curte menționează că, inclusiv din perspectiva dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se impune respectarea principiului securității raporturilor juridice, potrivit căruia niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa (Cauza Brumărescu împotriva României).

Prin intermediul contestației la executare nu pot fi invocate și rezolvate aspecte ce țin de fondul cauzei ce au fost soluționate prin hotărârea pusă în executare, deoarece soluția dispusă prin hotărârea contestată se bucură de autoritate de lucru judecat, neputând fi modificată/schimbată pe cale contestației la executare.

În acest sens se reține că, instanța a fost sesizată cu cererea Biroului de executări penale din cadrul Curții de Apel Pitești care, în temeiul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., a formulat contestație la executare privind lămurirea dispozitivului Sentinței penale nr. 132/F din data de 22 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2020, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate persoanei private de libertate A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. anterior.

Înalta Curte, în acord cu instanța de fond, constată că în cuprinsul Sentinței penale nr. 966 din 2005 a Tribunalului București, inculpatul A. nu a fost condamnat la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003, iar Curtea de Apel Pitești, la momentul soluționării unei contestații la executare anterioare formulate de contestator, în mod eronat a dispus, prin sentința penală antemenționată admiterea contestației la executare formulate de A., împotriva Sentinței penale nr. 86 din 11 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2020, iar în baza art. 6 alin. (1) din C. pen., a redus pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 966/2005, pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007, pronunțată de Curtea de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968, la maximul special prevăzut de legea nouă în art. 367 alin. (1) și (2) din noul C. pen., respectiv 7 ani și 6 luni închisoare, în considerentele sentinței reținând că, în cuprinsul Sentinței penale nr. 704 din 16.10.2012, pronunțată de Tribunalul București, se menționează că pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 966/2005 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 53/A/07.02.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, a rezultat din contopirea mai multor pedepse, printre care și pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) - (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) și b) din C. pen. din 1968.

În consecință, Înalta Curte constată că, prin contestația la executare promovată de Biroul de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Pitești au fost relevate aspecte cu privire la hotărârea ce se execută, susceptibile a fi modificate prin intermediul contestației la executare, instanța de fond procedând la admiterea contestației la executare și la înlăturarea dispoziției cuprinse în Sentința penală nr. 132/F din 10.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, referitoare la reducerea pedepsei de 13 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 966/2005 pronunțată de Tribunalul București.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 97/F din data de 14 octombrie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09 decembrie 2021.

GGC - GV