ILIEV c. BULGARIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Radiation du rôle
ILIEV c. BULGARIE (CtEDO, 2007)
SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 8545/02 prezentată de Veselin Stoyanov ILIEV împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 13 martie 2007 într-o cameră compusă din P. Lorenzen, președinte, S. Botoutarova, domnii K. Jungwiert, V. Butkevych, domnul Tsatsa-Nikolovska, domnii R. Maruste, domnul Villiger, judecători, și de domnul Westerdiek, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 7 februarie 2002, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, dl Veselin Stoyanov Iliev, este cetățean bulgar, născut în 1978 și rezident în Varna. Guvernul bulgar ( La 22 aprilie 1999, reclamantul a fost arestat și arestat pentru furt cu intrare prin efracție de către un investigator al Serviciului de Informații al Varna. La aceeași dată, 12 persoane au fost acuzate pentru furt cu intrare prin efracție. De asemenea, investigatorul a fost reținut în arest provizoriu de către reclamant. La 20 februarie 2002, cauza a fost pronunțată în mod deliberat. Prin intermediul unei hotărâri pronunțate a doua zi, instanța l-a recunoscut pe reclamant vinovat, în stare de recidivă, de șase capete de acuzare și a pronunțat șase pedepse de trei ani și șase luni până la cinci ani de închisoare. Recurentul și unii dintre colegii săi inculpați au făcut apel, iar sentința a fost atacată și de procurorul care a considerat că sentințele pronunțate erau prea indulgente. Prin hotărârea din 15 ianuarie 2003, Tribunalul Regional Varna a confirmat constatarea de vinovăție a reclamantului, agravează pedepsele pronunțate, a aplicat dispozițiile privind concursul de eschivări și a aplicabil executarea celei mai severe pedepse, și anume nouă ani de închisoare. La 11 august 2003, recursul în cauză a fost respins de Curtea Supremă în casare, acționând în ultimă instanță. GRIFS Invocă art. 5 alineatul (3), reclamantul se plânge de durata detenției provizorii. Invocând art. 5 alin. (4), reclamantul se plânge că una dintre cererile sale de extindere a fost examinată în absența sa. În plus, se plânge că instanța regională Varna, sesizată cu una dintre acțiunile sale împotriva detenției, nu a fost ținută în cușcă. La 24 martie 2006, Curtea a decis să prezinte în scris observațiile sale cu privire la admisibilitate și la temeinicia sa. La 20 septembrie 2006, guvernul și-a prezentat observațiile la art. 5 alineatul (3) din Convenție. Curtea constată că reclamantul a fost invitat prin scrisoarea din 10 octombrie 2006 să își prezinte observațiile ca răspuns, în termen de 21 noiembrie 2006. O scrisoare de rechemare i-a fost transmisă prin recomandare cu confirmare de primire la 10 ianuarie 2007 și a atras atenția asupra posibilităților de eliminare a rolului, prin aplicarea articolului 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție, în caz de absență a răspunsului. Aceste scrisori au rămas fără răspuns. Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea, în sensul art. 37 alin. (a) Convenției. Pe de altă parte, aceasta consideră că nu există circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenția n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Modulul Președinte