ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1547/2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 08 septembrie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiției a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de Biroul Executorului Judecătoresc A., în dosarul execuțional nr. x/2019 și a tuturor actelor comunicate, respectiv: somația de plată emisă în dosar la data de 11.08.2020, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, a raportului de expertiză contabilă, întocmit de către expertul contabil B. și a tuturor actelor de executare emise sau care vor fi emise în acest dosar de executare silită, precum și împotriva încheierii de încuviințare a executării silite nr. 1345/CC din data de 29.04.2020 a Judecătoriei Alba Iulia, pronunțată în dosarul nr. x/2020. Contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu creditoarea C., suspendarea executării silite începute de către BEJ A. până la soluționarea prezentei contestații; să se constate prescris dreptul intimatului-creditor de a obține executarea silită; anularea somației și a tuturor actelor emise de executorul judecătoresc în prezentul dosar de executare, precum și a încheierii de încuviințare a executării silite; întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia, potrivit dispozițiilor art. 723 și urm. din C. proc. civ.

Prin decizia nr. 904 din 20 aprilie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Prin cererea înregistrată la data de 20 mai 2021, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2021, revizuenta C. a solicitat anularea deciziei nr. 904 din 20 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, și, rejudecând conflictul negativ de competență, să se stabilească competența de soluționare a cererii formulate de contestatorul Ministerul Justiției, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, invocând efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei nr. 861 din 14 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

În motivarea cererii, revizuenta a arătat, în esență, că cele două decizii au fost pronunțate în conflicte negative de competență similare, iar prin decizia nr. 861 din 14 aprilie 2021, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare a fost stabilită în favoarea Judecătoriei Sector 5 București.

Prin decizia revizuită, pronunțând regulatorul de competență în soluționarea litigiului având obiect identic (contestație la executare), referitor la care aceleași instanțe au dispus declinări reciproce, respectiv Judecătoria Alba Iulia și Judecătoria Sector 5 București, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, cu încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a unei hotărâri anterioare.

Revizuenta a susținut că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale revizuirii, respectiv existența unor hotărâri judecătorești definitive potrivnice; hotărârile să fie date de instanțe de același grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunțată cu nesocotirea autorității de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât aceasta a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Cu privire la situația de fapt, a învederat că sunt 52 creditori urmăritori, judecători în cadrul Curții de Apel Cluj, benficiari ai creanțelor bănești de natură salarială identice, datorate pentru aceeași perioadă de timp, stabilite prin hotărâri judecătorești comune. Pentru realizarea acestor creanțe a fost începută executarea silită, iar Ministerul Justiției a promovat 52 contestații la executare, corespunzătoare dosarelor de executare inițiale individuale, care au fost ulterior conexate de executorul judecătoresc. Dosarele au fost înregistrate pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, care a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Revizuenta a mai arătat că, pentru a fi incidente dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc. civ. nu este necesară tripla identitate de părți, obiect și cauză, fiind suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă care are legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, astfel încât aceasta din urmă să nu poată fi contrazisă.

Revizuenta a solicitat ca, în rejudecarea conflictului negativ de competență, să se constate că litigiul revine, spre soluționare, Judecătoriei Sector 5 București, în raport de dispozițiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ. și cele ale art. 651 alin. (1) din același act normativ.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 alin. (4) teza finală, art. 431 alin. (2) din C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...) 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Rațiunea reglementării motivului de revizuire prevăzut de textul legal redat, ce se constituie în temeiul juridic al căii extraordinare de atac promovate de intimata C., o reprezintă necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat.

În alte cuvinte, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicata pro veritate habetur).

Se observă că regulatorul de competență menționat a stabilit instanța competentă a soluționa contestația la executare în ceea ce privește executarea silită, obiect al dosarului de executare nr. 1523/2019, demarată de executorul judecătoresc A. la solicitarea creditoarei D., ca atare nu este îndeplinită condiția identității de părți pentru a fi aplicabile prevederile art. 431 alin. (2) din C. proc. civ.

În realitate, aspectele relevate de revizuentă din perspectiva încălcării autorității de lucru judecat a deciziei nr. 861 din 14 aprilie 2021, se raportează la o decizie de practică judiciară, iar împrejurarea că prin această hotărâre a fost adoptată o soluție diferită celei pronunțate prin hotărârea atacată, nu se circumscrie cazului de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în raport de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta C. împotriva deciziei civile nr. 904 din 20 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta C. împotriva deciziei civile nr. 904 din 20 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iunie 2021.