ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2845/2019

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea în totalitate a Hotărârii nr. 435 emisă de pârât la data de 19.04.2018. Au mai solicitat suspendarea actului până la soluționarea acțiunii în anulare, obligarea pârâtului la plata de daune morale în cuantum de 1 leu, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Prin Sentința civilă nr. 4889 din 27 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii și, în consecință, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. La termenul de astăzi instanța a pus din oficiu în discuție competența materială de soluționare a cauzei. Acțiunea reclamanților are ca obiect anularea "actelor administrative reprezentate de Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 435/19.04.2018, suspendarea actului până la soluționarea acțiunii precum și în raport de soluție, obligarea pârâtei la plata de daune morale de 1 leu". Ca temei de drept au fost indicate dispozițiile art. 8,11,15 ș.u din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Rezultă că instanța a fost investită cu o acțiune în contencios administrativ de anulare a unui act administrativ.

De altfel, reclamanții urmând această procedură formulează și plângere prealabilă împotriva a ceea ce au denumit act administrativ. Mai mult, respectiva plângere a fost soluționată faptul că a fost respinsă prin vot ca inadmisibilă cu majoritate de 9 la 8 fiind doar o chestiune de fapt. Instanța de fond a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (5), (7) din Legea nr. 317/2004, întrucât prin Hotărârea contestată nr. 435/19.04.2018 a Plenului CSM a statuat cu privire la independența unor judecători, iar "aceasta intră în sfera hotărârilor ce vizează cariera și drepturile judecătorilor.

Hotărârea Plenului CSM nr. 435/12 aprilie 2018 are ca dispozitiv "Apreciază că adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, de solicitare a unor înscrisuri într-un dosar al instanței este de natură a încălca independența judecătorilor din compunerea completului de judecată investit cu soluționarea dosarului nr. x/2015 al Curții de Apel Ploiești". În acest dosar spre deosebire de cele în care judecătorii cer apărarea independenței sesizarea Plenului a fost făcută de persoane fizice (nemagistrați) judecătorii completului din acel dosar nefiind implicați în procedura desfășurată. Totodată, nu ei au contestat hotărârea.

Formula dispozitivului nu se referă nici ea la un act de dispoziție, ci doar se "apreciază" astfel că nu se poate vorbi despre o "hotărâre privind cariera și drepturile judecătorilor", în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, care să atragă competența de soluționare în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din contră față de obiectul acțiunii indicat de reclamanți în mod expres, este vorba despre o cerere în anularea unui act administrativ promovată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 554/2004, în acest sens competența revenind Curții de Apel București investită de altfel de către reclamantă. În aceste condiții în raport de obiectul cererii indicat de reclamanți procedura prealabilă urmată, precum și rangul instanțelor implicate, competența revine Curții de Apel București cu observarea dispozițiilor art. 135 alin. (2) C. proc.

civ. Așadar, față de considerentele de mai sus, Înalta Curte apreciază că este competentă să soluționeze cererea reclamanților Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu. Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2019. GGC - GV