ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2840/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Motru, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Consiliul Local Motru și Instituția Prefectului - Județul Gorj, să se constate că familiei sale i-au fost aplicate rele tratamente de ani de zile, iar Corpul de control al guvernului să constate abuzurile Consiliului Local Motru și neregulile prin care încalcă legea.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 287 din 17 iunie 2016, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în favoarea căreia Judecătoria Motru a declinat competența de soluționare a cauzei prin sentințe nr. 812/19.04.2016, a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Consiliul Local Motru și Instituția Prefectului - Județul Gorj, având ca obiect obligația de a face.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinței civile nr. 287 din 17 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea acesteia și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

Recurentul a evocat circumstanțele sale personale și starea de dificultate în care se găsește, precum și refuzul autorităților locale de a-i acorda asistență.

A criticat faptul că instanța de fond nu i-a pus în vedere să depună acte în vederea constatării refuzului nejustificat al autorităților pârâte și nici nu a solicitat relații de la Consiliul Local Motru în acest sens.

A arătat că nu a fost anunțat cu privire la ora și ziua când au fost organizate concursurile pentru angajarea de muncitori necalificați în cadrul Consiliului Local Motru și este obligat să trăiască și să își întrețină familia din ajutorul social primit.

1.4. Apărările intimatului

Intimatul Consiliul Local Motru a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A arătat că Legea nr. 114/1996 nu prevede posibilitatea transformării locuinței deținute de recurent în locuință socială, iar intimatul nu a constituit fonduri de locuințe sociale prin realizarea de construcții noi sau prin reabilitarea unor construcții existente, astfel că nu poate onora cererea recurentului, care, de altfel, beneficiază de ajutor social.

A mai arătat că toate posturile vacante au fost scoase la concurs, care au fost făcute publice, iar faptul că recurentul nu a participat la concurs nu i se poate imputa intimatului.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Așa cum a reținut și instanța de fond, obiectul acțiunii specifice contenciosului administrativ este exhaustiv definit de art. 1 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, în esență, persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ vătămător, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesul legitim.

Instanța, soluționând cererea, poate să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.

În acest context, Înalta Curte reține că obiectul cererii formulate de recurentul-reclamant, așa cum a fost descris anterior, anume constatarea faptului că familiei sale i-au fost aplicate rele tratamente de ani de zile, precum și constatarea, de către Corpul de control al Guvernului, că pârâtul Consiliul Local Motru a comis abuzuri și nereguli prin care încălcat legea, nu se circumscrie sferei stabilite de textele legale enunțate.

În contenciosul administrativ nu este admisibilă o cerere de chemare în judecată prin care să se pretindă o anumită conduită autorităților publice, independent de existența unei practici administrative vătămătoare, concretizate prin emiterea unui act administrativ nelegal sau prin refuzul de rezolvare a unei cereri, situații care nu se regăsesc în prezenta speță.

Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 287 din 17 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2019.

GGC - GV