ÎCCJ, Decizia nr. 216/2024

Ședința publică din data de 21 octombrie 2024

Asupra recursului;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

l. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 339 din 25 ianuarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022 a fost repusă cauza pe rol și s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1877 din 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei anterior menționate, A. a declarat recurs care a fost înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2023.

Prin memoriul de recurs, recurentul arată că decizia nr. 339 din 25 ianuarie 2023 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal este greșită pentru că decizia nr. 1877 din 29 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal din dosarul nr. x/2019 și sentința civilă nr. 909 din 10 decembrie 2021 din dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal din dosarul nr. x/2019 au fost pronunțate în baza unor informații false și cu încălcarea principiului contradictorialității. Prin urmare, solicită a se constata nulitatea deciziei nr. 1877 din 29 iunie 2021 și a sentinței civile nr. 909 din 10 decembrie 2021.

În continuare, susținerile recurentului din cererea de recurs se referă la fondul cauzei și la administrarea probelor în fazele anterioare ale litigiului.

Intimatul Primarul Municipiului Motru nu a depus întâmpinare.

La termenul de judecată de la 18 martie 2024, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus suspendarea recursului, în temeiul art. 411 alin. (2) din C. proc. civ., având în vedere că părțile nu au solicitat judecata cauzei în lipsa lor la proces.

La data de 7 mai 2024, recurentul a depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția nulității recursului, deoarece nerespectarea acestei condiții atrage sancțiunea nulității, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Înalta Curte reține că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de judecată asupra situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine atât în cazul în care criticile nu se fundamentează pe considerentele hotărârii recurate cât și atunci când acestea nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, cererea de recurs conține declarația de recurs și susțineri prin care recurentul își exprimă nemulțumirea nu față de soluția pronunțată în decizia nr. 339 din 25 ianuarie 2023 ci susține nelegalitatea altor hotărâri date în alte dosare.

Or, cum prin cererea de recurs nu au fost formulate de recurent critici concrete cu privire la soluția de revizuire pronunțată de instanța de revizuire, respectiv de respingere, ca inadmisibilă a cererii formulate, acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., urmărește să supună instanței superioare examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii nr. 339 din 25 ianuarie 2023 cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici împotriva hotărârii atacate și, cum în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. și va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 339 din 25 ianuarie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.