ÎCCJ, Decizia nr. 222/2021

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Decizia penală nr. 121 din 11 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 107/F din data de 11 decembrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția penală.

Pentru a hotărî astfel, în esență, s-a reținut că prin Sentința penală nr. 107/F din data de 11 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 98/F din 17.11.2020, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2020 al Curții de Apel Brașov.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În esență, s-a reținut că prin Sentința penală nr. 98/F din data de 17.11.2020 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, a fost respinsă contestația la executare formulată de A. împotriva Sentinței penale nr. 76/F pronunțată la data de 14.09.2020 de Curtea de Apel Brașov în Dosarul penal nr. x/2020

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul a fost obligat la plata către stat a sumei de 30 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a constatat că aspectele invocate în cererea de contestație la executare nu se încadrează în niciunul dintre aceste cazuri strict și limitativ prevăzute de lege. Deopotrivă, s-a reținut că nu s-a invocat și nici nu s-a constatat vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare și nu se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

II. Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat contestație.

Prin Decizia penală nr. 279 din data de 01 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosar nr. x/2021, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 121 din februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte, secția penală, a constatat că a fost formulată o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive. Or, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Înalta Curte, secția penală, a constatat că prin Decizia penală nr. 121 din 11 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestator împotriva Sentinței penale nr. 107/F din data de 11 decembrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția penală, prin care s-a respins, contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 98/F din 17.11.2020, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2020 al Curții de Apel Brașov, prin care a fost respinsă contestația la executare formulată de A. împotriva Sentinței penale nr. 76/F pronunțată la data de 14.09.2020 de Curtea de Apel Brașov în Dosarul penal nr. x/2020.

Prin urmare, s-a reținut că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, împotriva căreia contestatorul a formulat contestație în anulare, nefiind o hotărâre pronunțată în apel sau o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei (în sensul de soluționare a acțiunii penale/civile), nu se încadrează în categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate exercita, potrivit art. 426 C. proc. pen., această cale extraordinară de atac.

A fost invocată în acest sens și jurisprudența Curții Constituționale, mai exact deciziile nr. 501 din 30 iunie 2016 și nr. 804 din 5 decembrie 2017, prin care instanța de contencios constituțional a statuat în mod expres că "indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei".

Așadar, s-a constatat că, în cauză, A. a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi de atac care nu întrunește cerințele legale, contestația în anulare dedusă judecății nefiind admisibilă, întrucât în situația contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

III. Împotriva Deciziei penale nr. 279 din data de 01 aprilie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021, petentul A. a formulat contestație, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, la data de 4 iunie 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 28 iunie 2021, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, examinând contestația formulată, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, constată că este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele următoare:

Dându-se eficiență principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care pot fi exercitate.

Conform dispozițiilor art. 4251 din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În mod concret, potrivit dispozițiilor art. 4251 din C. proc. pen., "calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel".

Raportând dispozițiile legale incidente la cauza dedusă judecății, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că petentul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 279 din data de 01 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 121 din 11 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

Prin urmare, în cauză, petentul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Împrejurarea că în cuprinsul cererii, contestatorul A. face referire inclusiv la dispoziția de obligare la cheltuieli judiciare către stat, nu este de natură a modifica această concluzie. De altfel, astfel cum rezultă din prevederile art. 272 și următoarele din C. proc. pen., dispoziția privind cheltuielile judiciare ocazionate de rezolvarea unei cereri adresate organelor judiciare în procesul penal este subsecventă soluției pronunțate asupra cererii formulate și dependentă de aceasta, neavând existență de sine stătătoare care să reclame reglementarea distinctă a unei căi de atac.

Astfel cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, constată că recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 279 din data de 01 aprilie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 279 din data de 01 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2021.

GGC - GV