ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 262/2021

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 23 din 09 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, a fost admisă cererea formulată de către autoritățile judiciare din Italia cu privire la executarea mandatelor europene de arestare emise de către Parchetul Republicii din Bergamo - Italia, la data de 27.02.2020, respectiv la data de 19.01.2017, în Dosarul nr. x/2015 SIEP, privind-o pe persoana solicitată A..

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare emitente.

S-a hotărât arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare și s-a dispus emiterea acestuia.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută și arestată provizoriu în vederea predării de la data de 20.06.2019 la 05.07.2019 și de la data de 27.01.2021 la zi, fiind constatate încetate efectele mandatului de arestare nr. x din 09.02.2021, emis de Curtea de Apel Suceava în baza încheierii din aceeași dată.

S-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la efectele conferite de regula specialității.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că, prin sesizarea din 27.01.2021 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a solicitat, în temeiul art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării față de persoana solicitată A..

Astfel, s-a arătat că propunerea de luare a măsurii arestării provizorii are la bază semnalarea autorităților judiciare din Italia privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de Biroul Procurorului de pe lângă instanța din Bergamo la data de 27.02.2020, în Dosarul nr. x/2015 SIEP.

În motivarea propunerii, s-a arătat că, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a luat măsura reținerii, pe o durată de 24 de ore, de la data de 27.01.2021, ora 09:30, până la data de 28.01.2021, ora 09:30, față de persoana solicitată A..

Propunerea de arestare provizorie a fost însoțită de ordonanța de reținere a persoanei solicitate, declarația dată în fața procurorului în prezența apărătorului ales, procesul-verbal de aducere la cunoștință a drepturilor persoanei private de libertate în procedura de executare a unui mandat european de arestare, procesul-verbal de punere în aplicare a mandatului european de arestare, cazierul judiciar al persoanei solicitate și semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen de către autoritățile italiene, tradusă din limba italiană.

Analizând cererea de arestare provizorie a persoanei solicitate raportat la dispozițiile legale incidente și la circumstanțele concrete ale cauzei, Curtea a apreciat că măsura arestării provizorii este oportună și necesară bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare, motiv pentru care, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate, pe o durată de 15 zile, de la data de 27.01.2021, până la data de 10.02.2021, inclusiv.

Totodată, s-a dispus amânarea cauzei în vederea depunerii la dosar a traducerii în limba română a mandatului european de arestare.

Ca urmare, la termenul de judecată din 09.02.2021, examinând cererea cu a cărei soluționare a fost învestită, Curtea a constatat că pe numele persoanei solicitate A. a fost emis mandatul european de arestare nr. N.516/2015 SIEP din 27.02.2020 de Procurorul de pe lângă Instanța din Bergamo în vederea executării pedepsei de 4 ani și 11 luni închisoare aplicată persoanei solicitate de către autoritățile judiciare italiene prin Sentința nr. 424/2015 pronunțată de Instanța din Bergamo la data de 11.02.2015, irevocabilă la 02.03.2015, executorie prin ordinul de detenție și cumulare diferite nr. 516/2015 SIEP, emis de Parchetul de pe lângă Instanța din Bergamo la 19.01.2017 pentru săvârșirea infracțiunilor de jaf armat, posesie ilegală de arme, prevăzute de art. 56, 624 BIS, 628 C.3 din C. pen. italian și art. 4 din Legea nr. 110/1975.

În fapt, s-a reținut că "la data de 29.07.2011, în localitatea Seriate (Bergamo), Italia, împreună cu alți subiecți, A. a amenințat-o pe B. cu un cuțit de bucătărie și a comis un jaf împotriva acesteia, încercând să intre în mod succesiv în casa acesteia după ce i-a furat cheile.".

La termenul din data de 09.02.2021, persoana solicitată A. a arătat că nu este de acord să fie predată autorităților judiciare din Italia, invocând motivul facultativ de refuz la predare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În acest sens, a menționat că este cetățean român, are rezidență pe teritoriul României și refuză să execute pedeapsa în satul emitent. De asemenea, a precizat că nu a fost prezent la judecata pe fond a cauzei în Italia, aspect ce s-ar putea circumscrie motivului facultativ de refuz al executării mandatului, prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. e) din același act normativ.

Având în vedere că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare italiene, Curtea a apreciat necesar a se acorda un nou termen de judecată pentru luarea unei hotărâri cu privire la cererea de executare a mandatului european de arestare, dispunând arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09.02.2021 și până la data de 10.03.2021, inclusiv, sens în care a dispus și emiterea mandatului de arestare.

Constatând lipsa hotărârii de condamnare a persoanei solicitate, Curtea a solicitat autorităților judiciare italiene copia certificată a hotărârii de condamnare, respectiv a Sentinței nr. 424/2015 - N.516/2015 SIEP pronunțată de către instanța din Bergamo la data de 11.02.2015, irevocabilă la 02.03.2015.

Totodată, a fost informată autoritatea judiciară străină cu privire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate, respectiv refuzul persoanei solicitate de a executa pedeapsa de 4 ani și 11 luni închisoare în statul membru emitent și solicitarea acestuia de recunoaștere a hotărârii penale de condamnare și de executare a pedepsei în România, fixându-se un nou termen de judecată pentru data de 09.03.2021.

Prin adresa din 16.02.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat la dosarul cauzei mandatele europene de arestare emise de către Parchetul Republicii din Bergamo - Italia la data de 27.02.2020, respectiv la data de 19.01.2017 în Dosarul nr. x/2015 SIEP pe numele persoanei solicitate A..

Analizând mandatele europene de arestare, Curtea a observat că persoana solicitată a fost condamnată, astfel:

- prin Sentința penală nr. 424/2005 - nr. SIEP 516/2015 persoana solicitată a fost condamnată având o pedeapsă rămasă de executat de 4 ani și 11 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie agravată și purtare de instrument pentru a vătăma, prev. de art. 628 alin. (1II) C. pen., art. 56 și 624 bis C. pen. și art. 4 Legea 110/1975, constând în aceea că "la Seriate (Bergamo), la data 29 iulie 2011, în concurs cu alte persoane, prin amenințare folosind un cuțit de bucătărie purtat nelegitim în afara locuinței sale, a executat o tâlhărie împotriva lui B., încercând să intre în interiorul locuinței acesteia, folosind cheile sustrase cu ocazia tâlhăriei"

- prin Sentința penală nr. 1505/2012 - SIEP 516/2015 persoana solicitată a fost condamnată având o pedeapsă rămasă de executat de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din locuință, prev. de art. 110, art. 624 bis și art. 625 alin. (5) din C. pen. italian, constând în aceea că:

"La Udine, la data de 7 octombrie 2009 condamnatul, în participație cu alte patru persoane, în scopul de a obține un folos material, introducând-o în internatul care aparține Institutului de Stat "Ucellis" din Udine, și-a însușit 2 difuzoare C., 2 perechi de pantofi, 1 D., 1 pereche de căști marca x, 1 pereche de pantofi E., 1 oboi, 1 stativ cu câteva partituri muzicale, 1 rucsac marca x, 1 laptop, 1 telefon mobil, 1 rucsac marca x, câteva cărți, 300 de euro, 1 pulover roșu și 1 costum de sală"

- prin Sentința penală nr. 199/2010 - SIEP nr. 516/2015 persoana solicitată a fost condamnată având o pedeapsă rămasă de executat de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de opunere de rezistență față de un ofițer public, în participație, prev. de art. 81 C. pen., art. 110 C. pen., art. 112 C. pen., art. 337 C. pen. și art. 646 C. pen., constând în aceea că "condamnatul, în participație cu alte trei persoane, a împiedicat activitatea de control a ofițerilor de poliție judiciară din Chestura din Udine, nerespectând ordinul de a se opri și luând-o repede la fugă efectuând manevre periculoase cu mașina pentru a evita să fie oprit. Comisă la Udine la 13 (n.t. ca în original); în participație cu alte trei persoane a cumpărat, în scopul de a obține un folos material, un autoturism F. care provenea dintr-un furt și alte numeroase bunuri descrise în procesele-verbale de sechestru, toate provenind din furturi, găsite la locuința lui A., constatată la Udine la data de 14 august 2009".

Raportându-se la dispozițiile art. 84 din Legea nr. 302/2004, Curtea a reținut că executarea mandatului european de arestare în cadrul cooperării judiciare în materie penală presupune îndeplinirea condițiilor de fond și formă, a domeniului de aplicare și a cadrului instituțional în care funcționează această procedură specială, în vederea deplinei respectări a drepturilor și libertăților persoanei, așa cum sunt prevăzute de Constituția României și de normele europene.

Judecătorul fondului a constatat, de asemenea, că faptele pentru care se solicită predarea persoanei solicitate se regăsesc în categoria celor expres enumerate de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 18 și 27) și care dau loc la predare necondiționat de existența dublei incriminări, iar ultimele două fapte pentru care s-a dispus condamnarea prin Sentința penală nr. 199/2010- SIEP nr. 516/2015, își găsesc corespondent în legislația penală română în infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 C. pen.

Referitor la motivul opțional de refuz al executării mandatului european de arestare, prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004, invocat de persoana solicitată, respectiv că nu dorește să fie predată autorităților judiciare italiene întrucât a fost judecat în lipsă, Curtea a arătat că, în cuprinsul primelor două mandate se precizează în mod expres că inculpatul a fost judecat în lipsă, dar a fost reprezentat de un apărător.

În ceea ce privește cel de al doilea motiv opțional de refuz, prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, invocat de persoana solicitată, Curtea a arătat că, anterior, s-a desfășurat o procedură identică finalizată prin Sentința nr. 127 din 06 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 406/A din 12 decembrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2019 prin care s-a respins cererea transmisă de statul italian cu privire la recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești (în baza cărora au fost emise mandatele solicitate a fi executate în prezenta procedură) vizând persoana condamnată A..

Având în vedere acest aspect, precum și gravitatea infracțiunilor săvârșite, Curtea a apreciat că nu este oportună, în cauză, aplicarea dispozițiilor art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004.

Ca atare, apreciind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004 și reținând că nu există impedimente legale la predare, nefiind incident vreunul din motivele de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare, Curtea a constatat că cererea de punere în executare a acestuia formulată de autoritățile judiciare din Italia este întemeiată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat contestație persoana solicitată A., arătând că, în cauză, există un motiv de refuz al executării mandatelor europene de arestare emise pe numele său, întrucât este cetățean român și trăiește în România, are rezidență continuă și legală pe teritoriul României și refuză executarea pedepsei pe teritoriul Italiei [art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată].

Prin urmare, s-a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune recunoașterea hotărârilor penale de condamnare, pe cale incidentală, și executarea pedepselor astfel aplicate, cu deducerea duratei reținerii și arestării preventive.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, potrivit art. 4251 C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziției sale față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, iar, în situația în care admite cererea formulată de autoritățile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conținut și ale cărui condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere și poziția persoanei solicitate cu privire la regula specialității, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Pe de altă parte, reglementând situațiile care pot determina respingerea cererii autorităților judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare, art. 99 din Legea nr. 302/2004 prevede expres motivele obligatorii (alin. (1) și facultative (alin. (2) de refuz, reținând (în alin. (2) lit. c) că judecătorul român poate refuza executarea respectivului mandat în situația prevăzută la art. 97 alin. (2) din lege, când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent.

Verificând actele dosarului în raport cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată, din analiza conținutului mandatelor europene de arestare emise de către Parchetul Republicii din Bergamo - Italia la data de 27.02.2020, respectiv la data de 04.02.2021 în Dosarul nr. x/2015 SIEP, că acestea au fost emise pe numele numitului A. în vederea executării unor pedepse, acesta fiind condamnat în statul italian, după cum urmează:

- prin Sentința penală nr. 424/2005 - nr. SIEP 516/2015 la o pedeapsă de 4 ani și 11 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie agravată și purtare de instrument pentru a vătăma, prevăzută de art. 628 alin. (1II C. pen., art. 56 și 624 bis C. pen. și art. 4 Legea 110/1975, constând în aceea că "la Seriate (Bergamo), la data 29 iulie 2011, în concurs cu alte persoane, prin amenințare folosind un cuțit de bucătărie purtat nelegitim în afara locuinței sale, a executat o tâlhărie împotriva lui B., încercând să intre în interiorul locuinței acesteia, folosind cheile sustrase cu ocazia tâlhăriei"

- prin Sentința penală nr. 1505/2012 - SIEP 516/2015 la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din locuință, prev. de art. 110, art. 624 bis și art. 625 alin. (5) din C. pen. italian, constând în aceea că:

"La Udine, la data de 7 octombrie 2009 condamnatul, în participație cu alte patru persoane, în scopul de a obține un folos material, introducând-o în internatul care aparține Institutului de Stat "Ucellis" din Udine, și-a însușit 2 difuzoare C., 2 perechi de pantofi, 1 D., 1 pereche de căști marca x, 1 pereche de pantofi E., 1 oboi, 1 stativ cu câteva partituri muzicale, 1 rucsac marca x, 1 laptop, 1 telefon mobil, 1 rucsac marca x, câteva cărți, 300 de euro, 1 pulover roșu și 1 costum de sală"

- prin Sentința penală nr. 199/2010 - SIEP nr. 516/2015 la o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de opunere de rezistență față de un ofițer public, în participație, prevăzută de art. 81 C. pen., art. 110 C. pen., art. 112 C. pen., art. 337 C. pen. și art. 646 C. pen., constând în aceea că "condamnatul, în participație cu alte trei persoane, a împiedicat activitatea de control a ofițerilor de poliție judiciară din Chestura din Udine, nerespectând ordinul de a se opri și luând-o repede la fugă efectuând manevre periculoase cu mașina pentru a evita să fie oprit. Comisă la Udine la 13 (n.t. ca în original); în participație cu alte trei persoane a cumpărat, în scopul de a obține un folos material, un autoturism F. care provenea dintr-un furt și alte numeroase bunuri descrise în procesele-verbale de sechestru, toate provenind din furturi, găsite la locuința lui A., constatată la Udine la data de 14 august 2009".

Ca atare, astfel cum a reținut și prima instanță, mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menționate toate informațiile enumerate în acest text de lege.

Totodată, Înalta Curte observă, în acord cu judecătorul fondului, că faptele reținute de autoritatea judiciară emitentă prin Sentințele penale nr. 424/2005 - nr. SIEP 516/2015 și nr. 1505/2012 - SIEP 516/2015 se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 18 și 27) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol, iar cele reținute prin Sentința penală nr. 199/2010 - SIEP nr. 516/2015 își găsesc corespondent în legislația română în dispozițiile art. 270 C. pen.

Deopotrivă, se are în vedere că, fiind audiată, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea sa către autoritățile emitente ale mandatului, prevalându-se, totodată, de regula specialității și necontestându-și identitatea.

Referitor la susținerea persoanei solicitate în sensul că în cauză este incident motivul facultativ de refuz reglementat de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 în considerarea faptului că aceasta are cetățenia română și rezidență continuă și legală pe teritoriul României, Înalta Curte arată că, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, prin Sentința penală nr. 127 din 06 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 406/A din 12 decembrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2019 a fost finalizată o procedură identică, în sensul că, a fost respinsă cererea transmisă de autoritățile judiciare italiene cu privire la recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în baza cărora au fost emise mandatele europene de arestare a căror executare face obiectul prezentei cauze.

Ca urmare, în mod corect, judecătorul fondului a apreciat că, în cauză, nu este oportună aplicarea dispozițiilor art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În plus, se observă că, în speță, nu este incident nici vreunul din celelalte motive, obligatorii sau facultative, de refuz al executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeași acuzație în România sau în alt stat, iar răspunderea penală pentru fapta care motivează mandatul nu este prescrisă, după cum nu a intervenit nici amnistia potrivit legii române.

Față de cele expuse mai sus, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat, în mod corect, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatelor europene de arestare emise de către Parchetul Republicii din Bergamo - Italia, la data de 27.02.2020, respectiv la data de 04.02.2021, întrucât acestea au fost emise în vederea executării pedepselor, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea și nu există niciun impediment la executare din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 23 din 09 martie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, iar, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că aceasta se află în culpă procesuală, va fi obligată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 23 din 09 martie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 1012 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2021.

GGC - GV