ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 99/2022

Ședința publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

S-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 29.12.2021 în cauza nr. 1021/2018 RGNR mod. 21 e N. 4091/2021 RG GIP, pe numele persoanei solicitate A., precum și predarea acestuia către organele judiciare din Italia.

S-a constatat că persoana solicitată a consimțit la predarea sa organelor judiciare din Italia și nu a renunțat la beneficiul regulii specialității.

În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a menținut starea de arest a persoanei solicitate A. dispusă prin mandatul de arestare nr. x/ME/12.01.2022, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 21.01.2022 până la data de 19.02.2022 inclusiv, în vederea predării către autoritățile judiciare din Italia.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că, prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, înregistrată la data de 11 ianuarie 2022, sub nr. x/2022, s-a solicitat, în baza art. 102 și urm. din Legea nr. 302/2004, luarea măsurii arestării provizorii pe o perioadă de 15 zile a persoanei solicitate A., în vederea depunerii la dosar a traducerii în limba română a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Italia la data de 29.12.2021, în cauza nr. 1021/2018 RGNR mod. 21 e N. 4091/2021 RG GIP de către Tribunalul din Salerno - Judecătorul pentru Cercetări Preliminare de pe lângă Tribunalul din Salerno pe numele persoanei solicitate A., pentru comiterea unor infracțiuni economice.

În mandatul european de arestare s-a reținut, în fapt, că, printr-o înțelegere a mai multor persoane, începând din ianuarie- februarie 2013, acestea s-au asociat între ele în scopul comiterii unui număr nedeterminat de infracțiuni în domeniul jocurilor de noroc ilegale, înscriere fictivă a bunurilor, spălare de bani, reutilizarea banilor din infracțiuni în activități economice, auto-spălare de bani. În acest scop fiecare membru al grupării acționa conștient de faptul că făcea parte dintr-o asociație criminală, de contribuția furnizată la aceasta prin conduita proprie și a altora, precum și de beneficiul pe care fiecare îl acorda activității asociației și obținea din funcționarea acesteia. În special asociația criminală/întreprinderea criminală a utilizat software-uri adecvate pentru jocurile de noroc ilegale și pariuri ale platformei "dollaropoker-dollaro.poker-dbg.poker" care opera pe web și care erau accesibile de către oricine prin intermediul internetului, creând o organizație asociativă-întreprindere structurată în diferite nivele verticale-piramidale legate între ele și supra-comandat și/sau sub-comandat (denumite "companie, proprietate sau summit, national, regional, district, club") cu diversificarea competențelor decizionale, a nivelurilor de acces la platforma informatică, ale activităților, a alocării profiturilor din activitatea ilegală.

Comunicau în mod constant între ele în mod confidențial, schimbând relativele dispoziții și informații relevante personal, în mod telefonic telematic (prin aplicația skype și/sau în alt mod).

Persoanele implicate utilizau și gestionau, în mod ilegal, fără autorizarea Administrației Monopolurilor de Stat (A.A.M.S.) și a Agenției vamale și a B., a diferitelor site-uri de internet, accesibile și de pe teritoriul național, care permiteau exercitarea ilicită a jocurilor și pariurilor pe platforma "dollaropoker-dbg.poker", prin indicata rețea organizată în formă piramidală; a difuzat platformele ilegale de jocuri de noroc gestionate de organizație prin asocierea altor persoane și obținând încasările ilicite ori prin colectarea de numerar "fizic" pariat de participanți prin intermediul "protecții" și/sau prin tranzacții financiare care nu au putut fi urmărite.

Față de persoana solicitată A. s-a reținut că împreună cu soția C., acționau din Romania, l'PANGILETTA ca expert informatic; ambii se ocupau de organizația platformei "dollaropoker-dollaro.poker-dbg.poker" folosindu-se de personal asistent (circa 20 angajați) care operau din Romania pe ture într-un interval de 24 ore, responsabili pentru rezolvarea problemelor tehnice și administrative. Pentru aceste sarcini au primit și au gestionat, de la membrii de conducere ai organizației, suma de 15.000 de euro pe lună pentru cheltuielile necesare organizării și coordonării personalului de asistență.

În ședința publică din 21.01.2022 persoanei solicitate A. i s-a adus la cunoștință conținutul mandatului european de arestare, iar din declarația dată în fața instanței la termenul de judecată din aceeași dată, s-a reținut că persoana solicitată a arătat că dorește să fie predată autorităților judiciare din Italia și că nu renunță la beneficiul regulii specialității, fiind încheiat și un proces-verbal în acest sens, conform dispozițiilor legale.

Instanța, verificând admisibilitatea cererii de executare a mandatului european de arestare, a constatat că nu există nici un motiv de refuz al executării acestuia, fapta pentru care este solicitată persoana urmărită este pedepsită și de legea penală română, fiind îndeplinită condiția dublei incriminări, în legislația penală română infracțiunile descrise în mandatul european de arestare fiind reglementate de art. 367 C. pen., respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, termenul de prescripție a răspunderii penale nu este împlinit, iar instanța a constatat că persoana urmărită este de acord cu predarea sa în Italia.

Cu privire la problematica arestării provizorii a persoanei solicitate, Curtea a constatat că aceasta a fost arestată provizoriu prin mandatul de arestare nr. x/ME din 12.01.2022 pe o perioadă de 15 zile, iar ca urmare a admiterii sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a predării persoanei solicitate A., a apreciat că se impune menținerea în continuare a arestului provizoriu pe o perioadă de 30 zile în vederea predării sale efective către organele judiciare din Italia.

Împotriva sentinței penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, persoana solicitată A. a formulat contestație la executare, apreciind ca fiind incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., față de împrejurarea că, la data de 28.01.2022, Tribunalul din Salerno a dispus desființarea măsurii preventive în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare, solicitând, astfel, înlocuirea măsurii arestului preventiv în vederea predării cu măsura arestului la domiciliu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 14 februarie 2022, având fixat termen de soluționare la data de 22 februarie 2022, când Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția de necompetență a Înaltei Curți în soluționarea contestației la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., astfel cum a indicat contestatorul în conținutul cererii formulate și, luând act de concluziile apărătorului din oficiu al contestatorului și ale reprezentantul Ministerului Public, astfel cum acestea au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii, a reținut cauza în pronunțare.

Examinând cauza cu prioritate, prin prisma excepției de necompetență invocată, în conformitate cu dispozițiile art. 598 și următoarele din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în prezenta cauză, competența de soluționare aparține Curții de Apel Timișoara, în considerarea următoarelor argumente:

Sub un prim aspect Înalta Curte reține că procedura de soluționare a contestației la executare formulată de persoana solicitată A. este guvernată de dispozițiile art. 598 din C. proc. pen. care, în alin. (2), statuează că în cazul contestației care vizează vreo împiedicare la executare (cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. - ipoteza speței), cererea se adresează instanței "care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care împiedicarea la executare privește o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Dispozițiile legale precitate disciplinează, așadar, competența de soluționare a contestațiilor la executare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în funcție de hotărârea asupra căreia poartă, în mod concret, inpedimentul la executare ce constituie fundamentul cererii. Astfel, în ipoteza în care motivele privind împiedicarea la executare vizează o hotărâre a instanței de fond, contestația la executare este de competența acestei instanțe. Numai în ipoteza în care nelămurirea vizează o dispoziție pronunțată direct în hotărârea dată în calea de atac, competența de soluționare a contestației la executare revine instanței de control judiciar care a pronunțat respectiva hotărâre.

Stabilirea hotărârii asupra căreia poartă motivele privind împiedicarea la executare presupune, așadar, identificarea precisă a aspectelor ce se impun a fi clarificate și, în funcție de natura acestora, a posibilității concrete pe care instanța, prin prisma atribuțiilor jurisdicționale specifice fiecărei faze procesuale în parte, o are în elucidarea lor.

Aplicând acest algoritm de interpretare la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că, în prezenta cauză împiedicarea la executare vizează situația ivită ulterior pronunțării sentinței penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, hotărâre cu caracter definitiv, prin evaluarea impedimentului ivit din perspectiva continuării punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 29.12.2021 de către Tribunalul din Salerno - Judecătorul pentru Cercetări Preliminare de pe lângă Tribunalul din Salerno, în cauza nr. 1021/2018 RGNR mod. 21 e N. 4091/2021 RG GIP pe numele persoanei solicitate A., respectiv din perspectiva predării acesteia către organele judiciare din Italia.

În esență, persoana solicitată A. a solicitat evaluarea impactului ordonanței din data de 28 ianuarie 2022 asupra continuării predării, în condițiile în care, potrivit art. 100 rap. la 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare viza punerea în executare a unei măsuri preventive privative de libertate, iar în susținerea contestației, persoana solicitată a invocat, în mod explicit, incidența dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în raport de ordonanța din 27 ianuarie 2022, emisă de Tribunalul din Salerno, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii privative de libertate a arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, considerând situația ivită un impediment la predarea sa sau, cel puțin, un motiv pentru liberare.

În considerarea cererii cu care a fost învestită instanța, Înalta Curte constată că primei instanțe îi revine obligația de a evalua cererea persoanei solicitate prin prisma unui impediment la executare ce poate fi valorificat în procedura contestației la executare, precizat de parte, sau a decelării cadrului util valorificării pretenției legitime, cu respectarea dreptului de dispoziție al părții.

În ceea ce privește chestiunile referitoare la admisibilitatea cererii în contextul argumentelor invocate oral de către reprezentantul Ministerului Public, ele urmează a fi evaluate de către instanța competentă, astfel cum a fost identificată prin prezenta decizie.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va trimite contestația la executare formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală la aceeași instanță, spre competentă soluționare.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției, iar onorariul cuvenit interpretului de limbă italiană se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite contestația la executare formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 17/PI din data de 21 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală la aceeași instanță, spre competentă soluționare.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestației rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 313 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă italiană se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 februarie 2022.