ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4503/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 22.02.2016, reclamantul A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Brașov și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, anularea Adresei nr. x/01.07.2015 emise de Garda Forestieră Brașov și a Adresei nr. x/31.07.2015, precum și a răspunsului nr. 945/CPP/09.02.2016 la plângerea prealabilă, emise de MMAP, obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 133.729,49 RON reprezentând despăgubiri pentru paguba ce i-a fost adusă.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 39 din 14 aprilie 2016, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

A susținut recurentul-reclamant că prima instanță a reținut greșit că prevederile H.G. nr. 861/2009 instituie o condiție suspensivă privind plata alocațiilor, respectiv primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat, cadrul legal pentru acordarea sumelor fiind reprezentat de Legea nr. 46/2008 Codul silvic, și nu de Liniile directoare comunitare și Orientările Uniunii Europene.

H.G. nr. 861/2009 reprezintă un act emis pentru executarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, însă excedează limitelor și normelor legii care le ordonă, lipsind, în mod nelegal, de efecte legea superioară.

Dispozițiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic sunt clare și edificatoare, alocațiile solicitate reprezentând un drept financiar, acordat anual prin lege organică.

A mai apreciat recurentul că în mod incorect prima instanță a făcut legătura între alocațiile bugetare și O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile în domeniul ajutorului de stat, pentru că formele de sprijin prevăzute de Codul silvic nu pot reprezenta ajutoare de stat.

Alocațiile bugetare, reprezentând formele de sprijin prevăzute de Codul silvic, nu îndeplinesc criteriile Avantajului economic, Selectivității și Efectului asupra concurenței și al comerțului, astfel că nu reprezintă ajutor de stat.

De asemenea, instanța nu a avut în vedere faptul că reclamantul a solicitat punct de vedere Consiliului Concurenței cu privire la prevederile Legii nr. 46/2008 Codul silvic pentru a afla poziția acestuia cu privire la legătura dintre alocațiile bugetare și calificarea acestora ca ajutor de stat. Ar fi fost util ca prima instanță să solicite aceste informații de la Consiliul Concurenței.

Astfel, în mod nelegal instanța a reținut că în prezent nu există bază legală pentru acordarea alocațiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, pentru că există bază legală, tocmai Codul silvic și H.G. nr. 861/2008 cu excepția prevederilor care excedează limitelor legii.

Intimatul-pârât Ministerul Apelor și Pădurilor (fost Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor) a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentul-reclamant, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat.

4.1. Recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ refuzul nejustificat al autorităților pârâte privind avizarea și acordarea despăgubirilor de 133.729,49 RON, reprezentând despăgubiri pentru paguba ce i-a fost adusă prin refuzul pârâților Garda Forestieră Brașov (materializat prin Adresa nr. x/01.07.2015) și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (materializat prin Adresa nr. x/31.07.2015) de a-i acorda alocațiile bugetare prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, pentru anul 2013 (63.163,74 RON) și pentru anul 2014 (70.565,75 RON).

Garda Forestieră Brașov (fost Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Brașov) a precizat faptul că, prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2012) 5266final/19.07.2012, s-a acordat aviz pentru acordarea ajutoarelor de stat doar pentru persoanele fizice și juridice care dețin păduri incluse în T1 și T2 din cadrul siturilor Natura 2000, iar, în ceea ce privește celelalte categorii de sprijin în vederea dezvoltării durabile a pădurilor, inclusiv cele prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, nu s-a primit aviz favorabil al Comisiei Europene.

Refuzul Ministerului Apelor și Pădurilor (fost Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor) a fost întemeiat pe același motiv, absența unei decizii favorabile a Comisiei Europene.

4.2. Reține Înalta Curte că, prin H.G. nr. 861/2009, au fost aprobate Normele metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celor proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a comunicat Comisiei Europene, în anul 2007, măsurile de sprijin existente în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, precum și cele aplicabile în sectorul forestier, prevăzute în H.G. nr. 1071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea și controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora (care a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2009).

Până la data de 31 decembrie 2009, nu s-a pus problema conformării măsurilor de ajutor de stat aflate în discuție cu legislația europeană, în acest sens fiind prevederile anexei nr. V pct. 3 "Agricultura" lit. (b) din Tratatul privind aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, potrivit cărora ajutoarele acordate înainte de data aderării sunt calificate ca "ajutoare existente", în înțelesul art. III - 168 alin. (1) din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, "până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării".

Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009 se înscriu în cadrul de reglementare al "ajutoarelor de stat existente" până la sfârșitul anului 2009.

Așadar, acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislația națională se poate face, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în baza alocațiilor bugetare, după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat, conform Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007-2013 (publicate în Jurnalul Oficial al Comunității Europene, seria x, nr. 319 din 27 decembrie 2006), și adoptarea cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a acestora.

Conform prevederilor art. 176 din Liniile directoare, "Comisia va declara compatibile cu articolul 87 alin. (3) lit. c) din Tratat ajutoarele de stat destinate împăduririi terenurilor agricole sau neagricole, instituirii de sisteme agroforestiere pe terenurile agricole (...), dacă îndeplinesc condițiile enunțate la articolele 43-49 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și nu depășesc intensitatea maximă prevăzută la articolele menționate."

În cauză, pentru perioada de referință analizată sunt relevante dispozițiile art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007, potrivit cărora "ajutorul de stat nou, supus obligației de notificare, nu poate fi acordat decât după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat."

Totodată, art. 6 din H.G. nr. 861/2009 stabilește în mod explicit faptul că formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, se vor finanța numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat și că toate formele de sprijin prevăzute în Legea nr. 46/2008 vor fi continuate după data de 1 ianuarie 2010 numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat.

Deci, nu au relevanță susținerile recurentului-reclamant, privind distincția dintre alocații de stat și ajutoare de stat, pentru că H.G. nr. 861/2009, în vigoare în perioada de referință, se referă la toate formele de sprijin prevăzute de Legea nr. 46/2008 Codul silvic, inclusiv la cele menționate la art. 97 alin. (1) lit. a).

Nu pot fi avute în vedere nici alegațiile recurentei, în sensul că H.G. nr. 861/2009 ar fi contrară unui act normativ superior, Codul silvic, pentru că dispozițiile acestei hotărâri de guvern urmăresc tocmai punerea în acord a dreptului intern cu normele comunitare. De altfel, instanța de fond a reținut corect faptul că, deși subzistă obligația prevăzută la lit. a) a art. 97 Codul silvic, neîndeplinirea condiției suspensive, decizia favorabilă a Comisiei Europene, este aptă să lezeze dreptul la alocații al ocoalelor silvice care asigură servicii silvice.

Prin urmare, actele administrative contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii acestora.

4.3. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. S.A. împotriva sentinței nr. 39 din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 decembrie 2018.

GGC - MP