ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 104 din 05.08.2020, pronunțată de Tribunalul Vrancea, printre altele, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a cererii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea de condamnare a inculpatei A. și, în temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 159 alin. (1) și (2) C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatei A., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (14 acte materiale), art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen., prin împăcarea părților.

Prin Decizia penală nr. 537/A din 26.04.2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2017, urmare a admiterii apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, s-a dispus desființarea, în întregime, a sentinței penale nr. 104 din 5.08.2020 a Tribunalului Vrancea și, în rejudecare:

În baza art. 96 alin. (4) C. pen., a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere și s-a dispus executarea pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 320

1

C. proc. pen. din 1968, prin sentința penală nr. 233/19.12.2011 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin nerecurare la data de 08.05.2012 (Decizia penală nr. 92/A din 25.04.2012 a Curții de Apel Galați).

În baza art. 96 alin. (5) C. pen. în referire la art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (1) C. pen., pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare s-a adăugat la pedeapsa de 3 ani închisoare mai sus arătată, în total inculpata A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare.

Conform art. 45 C. pen., alături de pedeapsa principală mai sus arătată, s-a aplicat inculpatei A. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., dispuse față de inculpată prin sentința penală nr. 233/19.12.2011 a Tribunalului Vrancea.

S-a dedus din pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la data de 24.08.2011 până la data de 19.12.2011 (conform Sentinței penale nr. 233 din 19.12.2011 a Tribunalului Vrancea) și durata reținerii și arestului la domiciliu din prezenta cauză, de la 02.03.2017 până la 31.05.2017.

În baza art. 291 alin. (2) C. pen. în referire la art. 112 alin. (5) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata A. a echivalentului în bani al sumelor ce au făcut obiectul infracțiunii de trafic de influență, respectiv sumele de 1.600 RON, 600 EURO și 200 EURO (ambele în echivalentul în RON, la cursul oficial al B.N.R. de la data executării măsurii).

În baza art. 274 alin. (1) și art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., inculpata A. a fost obligată la plata sumei de 5.000 RON, iar fiecare dintre persoanele vătămate B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. a fost obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, la judecata în fond a cauzei.

Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Onorariul parțial (25%) al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata A., în sumă de 217 RON, s-a dispus a fi virat către Baroul Galați, din fondurile Ministerului Justiției (av. S. Marian).

În esență, ca situație de fapt, pentru infracțiunea de trafic de influență în formă continuată, s-au reținut următoarele:

În cursul lunii februarie 2017, inculpata a pretins și a primit de la numitul L. suma de 1600 RON, cu promisiunea că își va exercita pretinsa influență pe lângă un medic din cadrul Spitalului Județean Focșani, în scopul de urgență efectuarea unei intervenții chirurgicale pentru mama sa, numita O., suma de 1500 RON urmând a fi remisă medicului.

La sfârșitul anului 2013, a pretins și a primit sumele de 500 EURO, în două tranșe și 1660 RON de la numitul B., cu promisiunea că-și va exercita pretinsa influență pe lângă funcționari din cadrul Primăriei Municipiului Focșani, în scopul de a facilita și a urgenta obținerea de către acesta a unei locuințe din fondul locativ de stat.

În cursul anului 2015, a pretins și a primit suma de 2000 EURO de la numita C. (persoană care desfășura activități de voluntariat în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, unde inculpata era angajată ca asistent medical), promițându-i acesteia că își va exercita pretinsa influență și va interveni pe lângă funcționari din cadrul căminului și din cadrul Primăriei Municipiului Focșani, pentru ca aceștia să îi faciliteze angajarea pe un post de asistent medical în cadrul instituției.

În cursul lunii februarie 2017, a pretins și a primit de la numita D. suma de 300 euro, cu promisiunea ca-și va exercita pretinsa influență pe lângă directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, în scopul de a facilita internarea în acest cămin a mamei sale, numita P..

În cursul anului 2015, a pretins și a primit suma de 2000 euro de la numita E. (persoană care desfășura activități de voluntariat în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, unde inculpata era angajată ca asistent medical), promițându-i acesteia că își va exercita pretinsa influență și va interveni pe lângă funcționari din cadrul căminului și din cadrul primăriei, pentru ca aceștia să îi faciliteze angajarea pe un post de asistent medical în cadrul instituției.

În cursul anului 2015, a pretins și a primit suma de 2000 euro de la numita F. (persoană care desfășura activități de voluntariat în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, unde inculpata era angajată ca asistent medical), promițându-i acesteia că își va exercita pretinsa influență și va interveni pe lângă funcționari din cadrul căminului și din cadrul primăriei, pentru ca aceștia sa îi faciliteze angajarea pe un post de asistent medical în cadrul instituției.

În perioada octombrie - noiembrie 2016, a pretins și a primit de la numita G., în trei tranșe, suma de 300 euro, cu promisiunea că își va exercita pretinsa influență și va interveni pe lângă funcționari din cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, pentru ca aceștia să-i faciliteze angajarea pe un post de asistent medical în cadrul instituției.

În cursul lunii noiembrie 2016, a pretins și a primit de la numita H., prin mama acesteia, numita Q., suma de 600 euro, cu promisiunea că-și va exercita pretinsa influență pe lângă funcționari din cadrul Primăriei Municipiului Focșani, în scopul de a facilita obținerea de către H. a unei locuințe din fondul locativ de stat, suma de mai sus urmând a fi remisă în mod egal juristei primăriei și unui alt funcționar din cadrul aceleiași instituții.

În cursul lunii noiembrie 2016, a pretins și a primit de la numita I. suma de 600 euro, cu promisiunea că va facilita obținerea de către mama acesteia a unei pensii medicale (pe caz de boală), prin exercitarea pretinsei sale influențe asupra unor cadre medicale de la Spitalul de Urgență "Sf. Pantelimon" Focșani.

În cursul lunii decembrie 2016, a pretins și a primit de la numita I. suma de 4000 RON, cu promisiunea că va facilita obținerea de către soțul acesteia a unei pensii medicale (pe caz de boală), prin exercitarea pretinsei sale influențe asupra unor funcționari având competență în luarea unor astfel de decizii.

În perioada ianuarie - februarie 2017, a pretins și a primit de la numitul J., în două tranșe, suma de 4700 RON, cu promisiunea că își va exercita pretinsa influență, pe de o parte, pe lângă directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, în scopul de a facilita internarea în acest cămin a numitului R., tatăl numitului J., iar pe de altă parte, pe lângă medici și funcționari din cadrul comisiei pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap, în scopul de a facilita obținerea de către R. a unei pensii de handicap gradul I.

În cursul lunii septembrie 2016, a pretins și a primit de la numita M., în două tranșe, suma totală de 600 euro, cu promisiunea că își va exercita pretinsa influență și va interveni pe lângă funcționari și medici din cadrul comisiei medicale de contestație, pentru a-i determina să admită o contestație la decizia de încadrare în gradul I de invaliditate, fără plata indemnizației de însoțitor, a numitului S..

În cursul lunii decembrie 2016, a pretins și a primit de la numita N. suma de 200 euro, cu promisiunea că își va exercita pretinsa influență și va interveni pe lângă funcționari din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Vrancea, pentru a-i determina pe aceștia să urgenteze reprogramarea, în cursul aceleiași luni, la proba practică a examenului pentru obținerea permisului de conducere categoria B, după ce aceasta picase proba respectivă și ar fi trebuit să fie programată abia în luna ianuarie 2017.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, s-a reținut că, în luna februarie 2017, inculpata a pretins și a primit de la persoana vătămată K. suma de 100 RON pentru a o remite unui medic din cadrul Spitalului Județean Focșani, medic care îl trata și supraveghea pe numitul T., nașul de cununie al părinților numitei K., cu scopul de a răsplăti "atenția" medicului față de pacient și având în vedere faptul că medicul urma să-i prescrie noi tratamente pentru afecțiunile sale.

Prin încheierea din data de 17 decembrie 2020, Curtea de Apel Galați a admis cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de procuror și, în baza art. 386 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății față de inculpata A., din infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. (14 acte materiale), încadrare juridică reținută prin sentința penală apelată, în infracțiunile de:

- trafic de influență în formă continuată (3 acte materiale, fapte denunțate de L., M. și N., comise în perioada septembrie 2016 - februarie 2017), prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen.

- înșelăciune în formă continuată (11 acte materiale, persoane vătămate B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K..

Pentru a dispune această schimbare a încadrării juridice, instanța a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 244 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de "înșelăciune" inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, iar potrivit dispozițiilor art. 291 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de "trafic de influență" pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Referitor la infracțiunea de trafic de influență, din analiza elementelor constitutive, s-a remarcat faptul că, pentru incidența sa, este necesară întrunirea următoarelor condiții:

- existența unei acțiuni de pretindere, primire ori de acceptare a promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul;

- una dintre aceste acțiuni să fie săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public;

- persoana care săvârșește o astfel de acțiune să promită că îl va determina pe funcționarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului sau să promită că îl va determina pe funcționarul public să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Atât în literatura juridică, cât și în literatura de specialitate, s-a subliniat că există anumite asemănări între infracțiunea de înșelăciune și infracțiunea de trafic de influență, atunci când o persoană lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, dar această influență nu există în realitate sau când promite că va determina un funcționar public să îndeplinească un act ce nu intră în realitate în atribuțiile de serviciu ale acestuia, ori când actul contrar promis a fi realizat nu intră în atribuțiile funcționarului public la care persoana care primește banii sau alte foloase a făcut referire.

În astfel de situații, în care nu sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, dar se obțin de către autor bani sau alte foloase prin inducerea în eroare a persoanei care le remite, fiind făcute practic promisiuni a căror realizare aste absolut imposibilă (spre exemplu, autorul nu cunoaște efectiv funcționarul public sau își arogă legături inexistente de rudenie, de afinitate ori de prietenie cu funcționarul respectiv, ori face referire la un funcționar care nu are printre atribuții de serviciu îndeplinirea actului sau îndeplinirea actului contrar promise sau primește bani spunând că sunt necesari pentru plata unor taxe, impozite ș.a. inexistente în realitate), este evident că s-a realizat o inducere în eroare a persoanei care remite banii sau foloasele, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul obținerii unui folos material injust, astfel încât autorul săvârșește infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

Raportând considerentele și distincțiile mai sus arătate la speță, Curtea de Apel Galați a reținut că există indicii privind faptul că nu pentru toate actele materiale ale infracțiunii de trafic de influență sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, așa cum s-a reținut în rechizitoriu și că, în cazul unora dintre aceste acte materiale, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.

Din această perspectivă, analizând punctual fiecare dintre cele 13 acte materiale ale infracțiunii de trafic de influență deduse judecății, fără însă a se antepronunța cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatei A., această chestiune fiind tranșată definitiv prin decizia pronunțată în cauză, instanța a reținut că ar putea fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență doar în cazul a 3 acte materiale, respectiv în cazul faptelor denunțate de L., M. și N., presupus a fi fost comise în perioada septembrie 2016 - februarie 2017.

Astfel, în cazul acestor acte materiale există indicii că activitatea desfășurată de inculpata A. a vizat îndeplinirea ori urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarilor asupra cărora inculpata a lăsat să se creadă că are influență (un doctor de la Spitalul Județean Focșani, medici din cadrul unei comisii medicale de contestații, respectiv un funcționar de la Serviciul de Permise Auto Vrancea), ceea ce ar putea conduce la reținerea în sarcina sa a infracțiunii de trafic de influență, cu mențiunea că situația de fapt exactă și eventuala vinovăție sau nevinovăție vor fi analizate cu ocazia soluționării fondului cauzei.

Pe de altă parte, s-a reținut că în cazul celorlalte acte materiale ale infracțiunii de trafic de influență pentru care s-a dispus trimiterea în judecată sunt indicii că activitatea desfășurată de inculpata A. nu se poate încadra din punct de vedere juridic în această infracțiune ci, eventual, în infracțiunea de înșelăciune, întrucât nu apar a fi întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru incidența infracțiunii de trafic de influență.

Astfel, în cazul faptei denunțate de numitul B., deși s-a reținut că inculpata a primit sumele de 500 EURO și 1.660 RON, cu promisiunea că-și va exercita pretinsa influență pe lângă funcționarii din cadrul Primăriei municipiului Focșani, în scopul de a facilita și a urgenta obținerea de către acesta a unei locuințe din fondul locativ de stat, din declarația denunțătorului (pagina 183 dosar urmărire penală) rezultă că banii au fost ceruți pe motiv că trebuie plătite niște taxe la primărie și niște datorii la Electrica, denunțătorul solicitând chiar de la inculpată taxe care să ateste plata acestor sume, aspecte ce exclud posibilitatea reținerii infracțiunii de trafic de influență.

În cazul denunțătoarelor C., E. și F., despre care s-a reținut în rechizitoriu că, în anul 2015, inculpata a primit de la fiecare suma de 2.000 euro, promițându-le că va interveni pe lângă funcționari din cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani și din cadrul Primăriei municipiului Focșani, pentru ca aceștia să le faciliteze angajarea pe un post de asistent medical în cadrul instituției, instanța a reținut că, în anul 2015, nu s-a organizat vreun concurs de angajare la căminul de persoane vârstnice, așa cum a promis inculpata, un astfel de concurs organizându-se abia în august 2016 (declarație directoare cămin, martora U. - pagina 164 dosar urmărire penală), astfel că nu exista posibilitatea concretă a determinării unui funcționar public de a efectua un act nelegal în legătură cu un astfel de concurs.

În plus, din declarațiile martorelor denunțătoare a rezultat că inculpata a făcut în principal referire la posibilitatea influențării numitei V., despre care a spus că este în comisia de organizare a concursului și va face subiectele pentru examen, subiecte care urmau a fi procurate de inculpată și transmise celor trei denunțătoare, însă, din declarația dată de martora V. (pag. 164 dosar urmărire penală și 148 dosar fond) rezultă că nici ea (în calitate de șef Serviciu Resurse Umane din Primăria municipiului Focșani) și nici vreo altă structură din cadrul Primăriei ori Consiliului Local Focșani nu aveau atribuții în organizarea de concursuri și numirea unor persoane în funcții la căminul de bătrâni unde inculpata promisese angajarea.

Ca atare, în cazul acestor acte materiale, nu este posibilă întrunirea tuturor elementelor materiale ale laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență, actul promis neintrând în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public asupra căruia inculpata a pretins că are influență, putând în schimb să fie luată în discuție incidența în cauză a infracțiunii de înșelăciune.

Referitor la actul material vizând faptul că, în cursul lunii februarie 2017, inculpata ar fi cerut și primit de la numita D. suma de 300 euro, cu promisiunea că-și va exercita pretinsa influență pe lângă directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, în scopul de a facilita internarea în acest cămin a numitei P., mama numitei D., instanța a reținut, sub un prim aspect, că numita D. nu a fost audiată în cursul urmăririi penale și nici în cursul judecății pentru a putea da relații cu privire la contextul în care ar fi dat inculpatei suma de bani mai sus menționată.

Sigura martoră audiată cu privire la acest aspect a fost P. (pagina 168 dosar urmărire penală), care a arătat că cumnata ei, numita D., i-a spus că inculpata a ajutat-o să întocmească dosarul pentru internarea în căminul de bătrâni a lui P. și că, de la început, inculpata i-ar fi cerut lui D. suma de 300 euro, fără însă a spune pentru ce sunt acești bani și, cu atât mai puțin, fără a promite, în concret, că va interveni pe lângă vreun funcționar public competent să dispună internarea susnumitei.

Ca atare, nici în cazul acestui act material nu se poate discuta despre reținerea infracțiunii de trafic de influență, ci, eventual, despre săvârșirea de către inculpată a infracțiunii de înșelăciune.

În ceea ce privește actul material vizând faptul că, în perioada octombrie - noiembrie 2016, ar fi pretins și primit de la numita G., în trei tranșe, suma de 300 euro, cu promisiunea că își va exercita pretinsa influență și va interveni pe lângă funcționari din cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice din municipiul Focșani, pentru ca aceștia să-i faciliteze angajarea pe un post de asistent medical în cadrul instituției, instanța a reținut că în depoziția dată de G. (pagina 144 dosar urmărire penală) aceasta a arătat că, în discuțiile purtate personal cu inculpata, aceasta i-a spus doar că o poate ajuta să obțină un post la Centrul de bătrâni și că posturile sunt câștigate în schimbul unor aranjamente, însă nu i-a cerut vreo sumă de bani și nici nu a indicat vreun funcționar anume care să își îndeplinească neconform vreun act din atribuțiile sale de serviciu în vederea angajării sale.

Ulterior, a arătat martora G., discuțiile cu inculpata le-a purtat mama sa, martora W., care a arătat că inculpata i-ar fi pretins suma de 300 euro, pe care i-ar fi remis-o în trei tranșe, spunându-i că acești bani trebuie vărsați în anumite conturi, dintre acestea putând doar preciza contul asistenților medicali (pagina 146 dosar urmărire penală).

S-a observat astfel că, și în acest caz, nu există indicii privind întrunirea tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru reținerea infracțiunii de trafic de influență, întrucât nu rezultă fără dubiu că inculpata a pretins bani pentru a determina pe un funcționar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului și nici nu a promis că îl va determina pe un funcționar public să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, putând însă fi luată în discuție săvârșirea de către inculpată a infracțiunii de înșelăciune.

Referitor la actul material vizând faptul că, în cursul lunii noiembrie 2016, inculpata ar fi pretins și primit de la numita H., prin mama acesteia, numita Q., suma de 600 euro, cu promisiunea că-și va exercita pretinsa influență pe lângă funcționari din cadrul Primăriei municipiului Focșani, în scopul de a facilita obținerea de către H. a unei locuințe din fondul locativ de stat, suma de mai sus urmând a fi remisă în mod egal juristei primăriei și unui alt funcționar din cadrul aceleiași instituții, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada că jurista Primăriei Focșani avea atribuții pe linia repartizării locuințelor din fondul locativ de stat și nici nu s-a arătat la care anume alt funcționar din cadrul primăriei ar fi făcut referire inculpata, pentru a se putea verifica atribuțiile de serviciu ale acestuia.

Or, așa cum s-a arătat, de esență pentru incidența infracțiunii de trafic de influență este împrejurarea ca funcționarul cu privire la care autorul infracțiunii pretinde că are influență să aibă competența de a efectua actul promis (în cazul de față repartizarea unei locuințe din fondul locativ de stat), aspect ce nu este dovedit în speță prin probele administrate.

Ca atare, și în cazul acestui act material, s-a apreciat că încadrarea juridică trebuie schimbată, în sensul reținerii infracțiunii de înșelăciune și nu a infracțiunii de trafic de influență.

În ceea ce privește actele materiale referitoare la numita I., de la care inculpata ar fi pretins și primit, în cursul lunii noiembrie 2016, suma de 600 euro, cu promisiunea că va facilita obținerea de către mama acesteia a unei pensii medicale (pe caz de boală), prin exercitarea pretinsei sale influențe asupra unor cadre medicale de la spitalul de urgență "Sf. Pantelimon" Focșani, iar în cursul lunii decembrie 2016, ar fi pretins și primit de suma de 4.000 RON, cu promisiunea că va facilita obținerea de către soțul susnumitei a unei pensii medicale (pe caz de boală), prin exercitarea pretinsei sale influențe asupra unor funcționari având competență în luarea unor astfel de decizii, instanța a reținut că din depoziția numitei I. nu rezultă cu certitudine aceste aspecte.

Astfel, numita I. a declarat (pagina 177 dosar urmărire penală) că inculpata A., cu care era colegă de serviciu la căminul de persoane vârstnice, a ajutat-o în câteva rânduri, mergând cu mama ei la un cabinet particular pentru efectuarea unor investigații și oferindu-i sfaturi privind modalitatea și natura medicamentelor pe care ar fi trebuit să le ia soțul său pentru problemele de sănătate pe care le avea.

Martora a mai arătat că inculpata a sprijinit-o în obținerea documentelor necesare dosarelor de pensionare ale mamei sale și ale soțului său, spunându-i că, pentru obținerea pensiilor, este necesară plata unor sume de bani, 600 de euro în cazul pensionării mamei martorei, respectiv 4.000 RON în cazul pensionării soțului martorei.

Referitor la aceste sume de bani, martora a precizat însă, în mod expres, în declarația sa, că inculpata i-a spus că sunt necesare plății unor taxe și asigurări, martora negândindu-se niciun moment că inculpata ar opri pentru ea sumele de bani sau o parte din acestea ori că le-ar oferi altor persoane pentru soluționarea dosarelor de pensionare (declarație pagina 178 dosar urmărire penală).

Din cele mai sus arătate a rezultat că, în cazul acestui act material, inculpata nu a promis în mod cert că va influența un funcționar pentru ca acesta să îndeplinească ori să urgenteze îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, astfel că nu se poate reține incidența infracțiunii de trafic de influență, ci, eventual, săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

O situație similară este și în cazul martorului denunțător J., de la care se reține că inculpata ar fi pretins și primit, în două tranșe, suma de 4.700 RON, cu promisiunea că își va exercita pretinsa influență și va interveni, pe de o parte, pe lângă directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Focșani, în scopul de a facilita internarea în acest cămin a numitului R., tatăl numitului J., iar pe de altă parte, pe lângă medici și funcționari din cadrul comisiei pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap, în scopul de a facilita obținerea de către R. a unei pensii de handicap gradul I.

Astfel, instanța a constatat că martorul J. a arătat inițial (declarație pagina 150 dosar urmărire penală) că A. s-a oferit să îl ajute pentru a putea interna în căminul pentru persoane vârstnice pe tatăl său și pentru a obține acestuia o pensie de handicap, susținând că poate interveni la persoane din conducerea căminului și pe lângă medici din cadrul comisiei de evaluare a pacienților, dar, ulterior, inculpata a pretins în mod concret de la inculpat doar suma de 4.700 RON, spunându-i însă că reprezintă taxa pentru 6 luni de internare, astfel încât, după internare, tatăl său nu o să mai plătească timp de 6 luni respectiva taxă.

În aceste condiții, chiar dacă inculpata a precizat că poate facilita obținerea internării tatălui martorului J., s-a constatat că pretinderea și primirea sumei de 4.700 RON nu s-a făcut în contul acestor presupuse intervenții, ci pentru plata în avans a taxei lunare de internare.

De asemenea, în cazul obținerii unei pensii pentru handicap, s-a constatat că, în speță, nu s-au desfășurat demersuri pentru întocmirea dosarului, iar inculpata nici nu a solicitat în mod expres vreo sumă de bani pentru ajutorul pe care l-ar fi putut da prin intervenția la medicii din cadrul comisiei de evaluare a pacienților în vederea obținerii unei astfel de pensii.

Ca atare, întrucât în cazul acestui act material nu există din partea inculpatei o activitate de pretindere ori primire de bani, concomitent cu promisiunea neechivocă în sensul că, pentru aceste sume de bani, va determina un funcționar public să îndeplinească ori să urgenteze îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestuia, a rezultat că nu se poate reține cu privire la acest act material infracțiunea de trafic de influență, putând fi în schimb pusă în discuție săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către inculpată.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs în casație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, invocând dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

În esență, s-a solicitat a se constata aplicarea greșită a dispozițiilor art. 159 alin. (3) C. pen., astfel încât soluția de încetare a procesului penal pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale) este nelegală.

S-a susținut, astfel, că prin rechizitoriul nr. x/2016 din data de 24.07.2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale) și a infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

Citirea actului de sesizare a instanței s-a realizat la termenul de judecată din data de 06.12.2017, fiind depuse 5 declarații notariale prin care inculpata și persoana vătămată K., respectiv martorii N., P., M. și J., au precizat că s-au împăcat.

După citirea actului de sesizare a fost audiată inculpata și s-a dispus readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală.

Prin încheierea de ședință din data de 16.10.2019, pronunțată în dosarul Tribunalului Vrancea, s-a admis cererea formulată de inculpata A. și s-a dispus, în condițiile art. 386 alin. (1) C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor, din infracțiunile de trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale) și înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (14 acte materiale).

În motivarea reținerii noii încadrări juridice s-a arătat că a fost avut în vedere întregul material probator readministrat în cauză, între termenul din data de 06.12.2017 (când s-a citit actul de sesizare) și termenul din data de 02.10.2019 (când au avut loc dezbaterile asupra cererii de schimbare a încadrării juridice).

La data de 12.11.2019 au fost depuse la dosar, de către apărătorul inculpatei, acorduri de mediere încheiate între inculpată și martorii L., B., C., E., X., W., G., H. I., I., M., N., K. .

Rezultă, astfel, că data până la care putea interveni împăcarea a fost 06.12.2017, iar instanța de fond trebuia să ia act de această cauză de încetare a procesului penal doar cu privire la un număr de 5 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune.

Înalta Curte, examinând recursul în casație declarat în cauză, conform art. 446 și următoarele C. proc. pen., constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 159 alin. (1) C. pen., împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.

În alin. (3) al aceluiași articol se prevede că împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.

Dispozițiile legale enunțate prevăd, astfel, împăcarea ca modalitate de înlăturare a răspunderii penale și, prin urmare, de stingere a acțiunii penale, conform art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen.

Dar, pentru a fi incidente dispozițiile art. 159 alin. (3) C. pen. și pentru ca împăcarea să producă efecte juridice, aceasta trebuie să intervină până la citirea actului de sesizare.

Dispozițiile legale sunt de strictă interpretare, neputând fi aplicate și în situațiile tranzitorii, respectiv inculpaților trimiși în judecată înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. și pentru care, la acea dată, momentul citirii actului de sesizare fusese depășit (Decizia Curții Constituționale nr. 508/2014, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din C. pen.).

Stabilirea prin lege a unor termene până la care poate interveni împăcarea părților este justificată prin finalitatea urmărită de legiuitor, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a acestui drept.

În acest sens, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1470/2011 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 320

1

din C. proc. pen., s-a reținut că instituirea de către legiuitor a unor termene procesuale asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire. Prin aceeași decizie, s-a reținut că legiuitorul trebuie să aibă în vedere și faptul că instituirea unor astfel de exigențe trebuie să aibă un caracter rezonabil, astfel încât aceasta să nu constituie o restrângere excesivă a exercitării vreunui drept, de natură să afecteze însăși existența dreptului în cauză.

Se observă, însă, că atât decizia Curții Constituționale nr. 508/2014, cât și decizia Curții Constituționale nr. 1470/2011, au în vedere situațiile tranzitorii analizate din perspectiva principiului constituțional prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.

În cauza dedusă analizei, Înalta Curte constată însă că nu ne aflăm în prezența unei situații tranzitorii, astfel încât trimiterea instanței de apel la decizia Curții Constituționale nr. 508/2014 este greșită.

Din actele dosarului rezultă că instanța de fond a fost învestită cu judecarea cauzei la data de 24.07.2017, actul de sesizare fiind citit la data de 06.12.2017.

La această dată au fost depuse 5 declarații notariale prin care inculpata A. și persoana vătămată K., respectiv martorii N., P., M. și J. s-au împăcat, solicitând încetarea procesului penal.

Prin urmare, cu privire la aceste părți, devin incidente dispozițiile art. 159 alin. (3) C. pen., soluția fiind aceea a constatării incidenței dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. g) C. proc. pen.

Depunerea, la data de 12.11.2019, deci după citirea actului de sesizare, a unor acorduri de mediere cu celelalte părți vătămate - urmare a schimbării încadrării juridice a faptei din infracțiunea de trafic de influență, în infracțiunea de înșelăciune - nu poate avea drept consecință aplicarea dispozițiilor art. 159 alin. (3) C. pen., textul fiind de strictă interpretare.

Stabilirea de către instanța de apel a unui alt termen până la care poate interveni împăcarea - respectiv primul termen de judecată stabilit ulterior datei pronunțării încheierii de schimbare a încadrării juridice - reprezintă o modificare a dispozițiilor art. 159 alin. (3) C. pen., care stabilesc, în mod expres, termenul până la care poate interveni împăcarea părților, în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a realizat din oficiu.

Este adevărat că norma de incriminare - art. 244 C. pen. - prevede posibilitatea împăcării părților, dar aceasta trebuie raportată la prevederile art. 159 C. pen., care nu au fost declarate neconstituționale din perspectiva avută în vedere de instanța de apel.

În același sens, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 386 C. proc. pen., potrivit cu care: (1) Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. (2) Dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal.

Nici din această perspectivă, instanța de apel nu putea stabili un alt termen până la care să se poată lua act de împăcarea părților, cu consecința încetării procesului penal.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei penale nr. 537/A din data de 26 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2017, privind pe inculpata A..

Va casa, în parte, decizia penală atacată, numai în ceea ce privește soluția de încetare a procesului penal, dispusă în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., în referire la art. 16 lit. g) teza a II-a C. proc. pen. și art. 159 C. pen., față de inculpata A., pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen. și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel, respectiv Curtea de Apel Galați.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate, care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei penale nr. 537/A din data de 26 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2017, privind pe inculpata A..

Casează, în parte, decizia penală atacată, numai în ceea ce privește soluția de încetare a procesului penal, dispusă în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen., în referire la art. 16 lit. g) teza a II-a C. proc. pen. și art. 159 C. pen., față de inculpata A., pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen. și trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel, respectiv Curtea de Apel Galați.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate, care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18 noiembrie 2021.

GGc - MM