ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 963/2021

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 197/F din data de 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și, în baza art. 109 alin. (1) coroborat cu art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 10.11.2021 de către procurorul de la Parchetul Procurorului Republicii Rennes, Franța, pe numele persoanei solicitate A. și s-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile franceze, cu respectarea regulii specialității și sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

S-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, respectiv de la 11.11.2021 la 10.12.2021, inclusiv și s-a constatat că aceasta a fost reținută în perioada 10.11.2021 - 11.11.2021.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

La data de 11.11.2021 a fost înregistrată pe rolul instanței, sub nr. x/2021, sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 10.11.2021 de către autoritățile judiciare din Republica Franceză, cu privire la persoana solicitată A., urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de furt în grup organizat, prev. de art. 311-9 alin. (1) și art. 311-1 cu aplicarea art. 132-71 din C. pen. francez; tentativă de furt în grup organizat, prev. de art. 311-1, art. 311-9, art. 311-13, art. 311-14 și art. 311-15 cu aplicarea art. 121-5 și art. 132-71 din C. pen. francez; tăinuire în grup organizat, prev. de art. 321-1 alin. (1) și alin. (2) raportat la art. 311-9 alin. (1) și art. 311-1 cu aplicarea art. 132-71 din C. pen. francez; spălarea banilor în formă agravată, prev. de art. 324-2 alin. (1), art. 324-1 alin. (2) și art. 324-1-1 cu aplicarea 132-71 din C. pen. francez și participarea la un grup infracțional organizat, prev. de art. 450-1, art. 450-3 și art. 450-5 din C. pen. francez.

Împotriva persoanei solicitate s-a luat măsura reținerii pe o perioadă de 24 ore, din data de 10.11.2021, ora 17:50, până la data de 11.11.2021, ora 17:50, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 105/10.11.2021.

Din cuprinsul sesizării a rezultat că, pe numele persoanei solicitate A., a fost introdusă de autoritățile judiciare franceze o semnalare în Sistemul Informatic Schengen, vizând emiterea față de aceasta a unui mandat european de arestare la data de 10.11.2021 pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la furt, furt calificat, pe teritoriului Republicii Franceze.

A fost atașată lucrarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care conține: procesul-verbal din 10.11.2021; ordonanța de reținere nr. x din 10.11.2021; mandatul european de arestare emis de Parchetul Procurorul Republicii de la Rennes - Republica Franceză; informarea cu privire la drepturile persoanei private de libertate în baza unui mandat european de arestare; adresă emisă de D.G.P.M.B. în vederea audierii prin videoconferință a numitului A.; procesul-verbal întocmit de D.G.P.M.B. - Serviciul de Investigații criminale - Biroul Urmăriri; procesul-verbal de încunoștiințare a numitului A. privind audierea prin videoconferință; procesul-verbal de identificare a numitului A.; proces-verbal de verificare în aplicația B.; copie cazier judiciar.

Persoana solicitată a declarat că nu vrea să fie predată autorităților franceze, dorește să își clarifice situația juridică, dar în stare de libertate, are afaceri în Franța, participă la licitații de cumpărare de mașini, așa că trebuie să se prezinte acolo din maxim trei în trei luni. A precizat că nu are obiecțiuni privind identitatea și nu renunță la regula specialității. A mai arătat că nu are dosare penale în România și, dacă s-ar dispune o pedeapsă de autoritățile franceze, dorește să o execute în România.

Examinând actele și lucrările dosarului, raportat la dispozițiile art. 104 din Legea nr. 302/2004 republicată, instanța de fond a constatat următoarele:

Mandatul european de arestare a fost emis de Parchetul Procurorului Republicii Rennes - Republica Franceză, la data de 10.11.2021 pe numele A., cetățean român, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt în grup organizat, prev. de art. 311-9 alin. (1) și art. 311-1 cu aplicarea art. 132-71 din C. pen. francez; tentativă de furt în grup organizat, prev. de art. 311-1, art. 311-9, art. 311-13, art. 311-14 și art. 311-15 cu aplicarea art. 121-5 și art. 132-71 din C. pen. francez; tăinuire în grup organizat, prev. de art. 321-1 alin. (1) și alin. (2) raportat la art. 311-9 alin. (1) și art. 311-1 cu aplicarea art. 132-71 din C. pen. francez; spălarea banilor în formă agravată, prev. de art. 324-2 alin. (1), art. 324-1 alin. (2) și art. 324-1-1 cu aplicarea 132-71 din C. pen. francez și participarea la un grup infracțional organizat, prev. de art. 450-1, art. 450-3 și art. 450-5 din C. pen. francez. Pedeapsa maximă care se poate aplica pentru infracțiunile de mai sus este de 15 ani închisoare.

În fapt, instanța de fond a reținut că mandatul emis pe numele persoanei solicitate A. se referă la un total de cinci infracțiuni, astfel:

O anchetă era deschisă la Jurisdicția din Rennes în urma realizării unor spargeri la niște firme de recondiționare/reambalare de telefoane mobile în C., ulterior pe întreg teritoriul, în perioada septembrie 2020 - septembrie 2021. Investigațiile au permis identificarea, la locul faptelor, a trei linii telefonice franceze și a trei linii românești. Analiza facturilor detaliate a condus la identificarea a trei răufăcători și anume D., A. și E.. La data de 24.09.2020, A. era controlat împreună cu doi complici de către poliția germană, atunci când se aflau în posesia a 13 telefoane furate de la firma franceză și a 28.500 EURO. Ancheta a permis identificarea existenței unui grup infracțional de hoți de cetățenie română, condus de A. și D.. În urma investigațiilor s-a constatat că A. a participat la 15 fapte de furturi în cadrul acestui grup infracțional, în calitate de coautor, între septembrie 2020 și septembrie 2021, vizând aproape 7000 telefoane, cu un prejudiciu total de aproape 2.000.000 EURO.

Examinând condițiile prevăzute de lege, instanța de fond a apreciat că solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este întemeiată.

Astfel, s-a constatat că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz, în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, iar infracțiunile care motivează mandatul european de arestare sunt prevăzute și în dreptul intern, respectiv de dispozițiile art. 367 din C. pen., art. 228-229 din C. pen., art. 270 din C. pen. și art. 49 din Legea nr. 129/2019; de altfel, faptele indicate permit predarea persoanei solicitate și fără îndeplinirea condiției dublei incriminări, în sensul art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Pe numele persoanei solicitate A. s-a emis un mandat național de arestare preventivă de autoritățile franceze.

Instanța de fond a constatat că nu sunt fondate criticile formulate de persoana solicitată, referitoare la emitentul mandatului european de arestare. Astfel, mandatul european de arestare vizând persoana solicitată A. a fost emis de procurorul de la Parchetul Procurorului Republicii din Rennes, Franța. După cum rezultă din compilația întocmită de F. și de Rețeaua Judiciară Europeană, procurorii francezi îndeplinesc cerințele configurate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârile din 12.12.2019 date în cauzele C-556/19 și C-626/19, întrucât prezintă garanții de independență în raport de puterea executivă. Ca atare, mandatul european de arestare privind persoana solicitată A. este emis de organul judiciar abilitat potrivit legislației franceze, în corespondență și cu legislația Uniunii Europene.

Persoana solicitată A. nu și-a manifestat acordul de a fi predat către autoritățile franceze.

În acest context, având în vedere că - potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată - mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, respectiv că acesta se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, neexistând niciunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, instanța de fond a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 10.11.2021 de către procurorul de la Parchetul Procurorului Republicii Rennes, Franța, pe numele persoanei solicitate A., astfel cum s-a menționat în partea introductivă a prezentelor considerente.

Împotriva sentinței penale nr. 197/F din data de 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a formulat contestație persoana solicitată A..

În susținerea contestației, în esență, persoana solicitată A. a formulat critici cu privire la măsura arestării preventive, solicitând să se dispună măsura arestului la domiciliu sau cea a controlul judiciar, întrucât suferă de o boală gravă, care necesită o intervenție chirurgicală, iar în situația în care va fi supus unei măsuri preventive mai ușoare va apela la serviciile medicale din România pentru rezolvarea problemei de sănătate.

Analizând hotărârea contestată, în raport cu conținutul actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de: furt în grup organizat, prev. de art. 311-9 alin. (1) și art. 311-1 cu aplicarea art. 132-71 din C. pen. francez; tentativă de furt în grup organizat, prev. de art. 311-1, art. 311-9, art. 311-13, art. 311-14 și art. 311-15 cu aplicarea art. 121-5 și art. 132-71 din C. pen. francez; tăinuire în grup organizat, prev. de art. 321-1 alin. (1) și alin. (2) raportat la art. 311-9 alin. (1) și art. 311-1 cu aplicarea art. 132-71 din C. pen. francez; spălarea banilor în formă agravată, prev. de art. 324-2 alin. (1), art. 324-1 alin. (2) și art. 324-1-1 cu aplicarea 132-71 din C. pen. francez și participarea la un grup infracțional organizat, prev. de art. 450-1, art. 450-3 și art. 450-5 din C. pen. francez.

Infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate sunt prevăzute în art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind infracțiuni care, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, nu mai sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări.

Mandatul emis pe numele persoanei solicitate A. se referă la un total de cinci infracțiuni, astfel:

O anchetă a fost deschisă la Jurisdicția din Rennes în urma realizării unor spargeri la niște firme de recondiționare/reambalare de telefoane mobile în C., ulterior pe întreg teritoriul, în perioada septembrie 2020 - septembrie 2021. Investigațiile au permis identificarea, la locul faptelor, a trei linii telefonice franceze și a trei linii românești. Analiza facturilor detaliate a permis identificarea a trei infractori și anume D., A. și E.. La data de 24.09.2020, A. a fost controlat împreună cu doi complici de către poliția germană, atunci când se aflau în posesia a 13 telefoane furate de la firma franceză și a 28.500 EURO. Ancheta a permis identificarea existenței unui grup infracțional de hoți de cetățenie română, condus de A. și D.. Conform investigațiilor, A. a participat la 15 fapte de furturi în cadrul acestui grup infracțional, în calitate de coautor, între septembrie 2020 și septembrie 2021, vizând aproape 7000 telefoane, cu un prejudiciu total de aproape 2.000.000 EURO.

În conformitate cu dispozițiile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. În alin. (2) al aceluiași articol se prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Așa cum rezultă din prevederile cuprinse în Legea nr. 302/2004 - art. 86 și următoarele - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la verificarea incidenței motivelor de refuz privind predarea.

Înalta Curte constată că mandatul european de arestare emis la data de 10.11.2021 de către procurorul de la Parchetul Procurorului Republicii Rennes, Franța, pe numele persoanei solicitate A., are forma și conținutul prevăzute la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 și că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa, așa încât nu era necesar să se solicite informații suplimentare.

Deopotrivă, instanța constată că nu este incident niciunul dintre motivele de refuz obligatorii, prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 sau facultative, enumerate la art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Dispozițiile art. 109 din Legea nr. 302/2004 prevăd că, în scopul luării unei hotărâri, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Contestatorul a formulat o singură critică, în sensul de a se dispune măsura arestului la domiciliu sau cea a controlul judiciar, întrucât suferă de o boală gravă, care necesită o intervenție chirurgicală și dacă va fi supus unei măsuri preventive mai ușoare poate apela la serviciile medicale din România pentru rezolvarea problemei de sănătate.

Cu privire la acest motiv de contestație, Înalta Curte reține că predarea către autoritatea judiciară emitentă, ca o consecință directă a admiterii solicitării privind mandatul european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, menținerea sa în custodia statului, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii pot proceda la remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

În plus, Înalta Curte reține că reglementările cuprinse în Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prevăd că dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri al persoanelor care execută măsuri privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este garantat, iar acest drept include intervenția medicală, asistența medicală primară, asistența medicală de urgență și asistența medicală de specialitate.

Astfel, conform dispozițiilor art. 71 din Legea nr. 254/2013 (care se regăsesc în Titlul III - Executarea pedepselor privative de libertate, Capitolul V - Drepturile persoanelor condamnate), "(1) Dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fără discriminare în ceea ce privește situația lor juridică. Dreptul la asistență medicală include intervenția medicală, asistența medicală primară, asistența medicală de urgență și asistența medicală de specialitate. Dreptul la îngrijiri include atât îngrijirile de sănătate, cât și îngrijirile terminale.

(2) Asistența medicală, tratamentul și îngrijirile în penitenciare se asigură, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de câte ori este necesar.

(3) Persoanele condamnate beneficiază în mod gratuit, potrivit legii, de îngrijiri, tratament medical și medicamente.

(4) Serviciile de asistență medicală, tratament, îngrijiri și medicamentele sunt asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unităților din sistemul administrației penitenciare, aprobate cu această destinație, și din alte surse, potrivit legii.

(5) Acordarea asistenței medicale, a tratamentului și a îngrijirilor persoanelor condamnate se face în condițiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(6) Persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate poate solicita, contra cost, să fie examinată, la locul de deținere, de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în dosarul medical al persoanei condamnate."

Conform art. 110 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 (care se regăsește în Titlul IV - Executarea măsurilor preventive privative de libertate, Capitolul I - Executarea măsurilor preventive privative de libertate în centrele de reținere și arestare preventivă), prevederile titlului I, titlului II, precum și ale cap. II, IV-VI și IX din titlul III, în măsura în care nu contravin dispozițiilor din prezentul titlu, se aplică în mod corespunzător.

Drept urmare, pentru perioada în care persoana solicitată s-a aflat în stare de arest preventiv, aceasta putea beneficia de asistență medicală care includea intervenția medicală, asistența medicală primară, asistența medicală de urgență și asistența medicală de specialitate.

Relativ la cele ce precedă, constatând că nu există niciun impediment privind punerea în executare și predarea către autoritățile judiciare din Franța a persoanei solicitate, neexistând niciunul dintre motivele de refuz obligatorii prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 sau facultative enumerate la art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. x/F din data de 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul prevederilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. x/F din data de 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1012 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 noiembrie 2021.

GGC - MM