ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 81 din data de 1 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Mureș, instanța de fond a dispus următoarele:

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (2) și 10 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa principală de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare și vânzare, fără drept, de droguri de mare risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., 5 acte materiale și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen. pe o perioadă de 2 ani cu aplicarea art. 15 din O.U.G.. Nr. 78/2016 privind reducerea limitelor de pedeapsă la jumătate.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (5), art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A., de sub acuza comiterii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen.

II. 1. În baza art. 38 alin. (1) C. pen., a constatat că cele două infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul sunt în concurs real.

III. În baza art. 72 alin. (1) C. pen., coroborat cu art. 399 alin. (9) și art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa principală aplicată durata arestării preventive și a reținerii din 15.05.2019 până la data de la 29.07.2019 și a arestului la domiciliu din 29.07.2019 la 09.02.2020.

IV. În baza art. 91 alin. (1) C. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 3 ani, stabilit în baza art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a dispus respectarea următoarelor măsuri de supraveghere de către inculpat:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Mureș, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 (cinci) zile;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată, pe o perioadă de 70 de zile, în cadrul sau în beneficiul Primăriei municipiului Târgu-Mureș sau la comuna B..

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a pus în vedere inculpatului prevederile art. 96 C. pen. privind consecințele nerespectării, cu rea credință, pe perioada termenului de supraveghere, a măsurilor și obligațiilor stabilite de instanță precum și consecințele săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv revocarea suspendării și executarea pedepsei.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa principală de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare și vânzare, fără drept, de droguri de mare risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., 5 acte materiale și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen. pe o perioadă de 2 ani cu aplicarea art. 15 din O.U.G.. Nr. 78/2016 privind reducerea limitelor de pedeapsă la jumătate.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (5), art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul C., de sub acuza comiterii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen.

II. 1. În baza art. 38 alin. (1) C. pen., a constatat că cele două infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul sunt în concurs real.

III. În baza art. 72 alin. (1) C. pen., coroborat cu art. 399 alin. (9) și art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa principală aplicată durata arestării preventive și a reținerii din 23.05.2019 pană la 29.07.2019 și durata arestului la domiciliu de la data de 29.07.2019 până la data de la 09.02.2020.

IV. În baza art. 91 alin. (1) C. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 3 ani, stabilit în baza art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a dispus respectarea următoarelor măsuri de supraveghere de către inculpat:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Mureș, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 (cinci) zile;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată, pe o perioadă de 70 de zile, în cadrul sau în beneficiul Primăriei municipiului Târgu-Mureș sau la comuna B..

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., a pus în vedere inculpatului prevederile art. 96 C. pen. privind consecințele nerespectării, cu rea credință, pe perioada termenului de supraveghere, a măsurilor și obligațiilor stabilite de instanță precum și consecințele săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv revocarea suspendării și executarea pedepsei.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Tg. Mureș.

Prin Decizia penală nr. 127/A din data de 17 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția Penală, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Tg. Mureș împotriva Sentinței penale nr. 81 din 01 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Mureș, și în consecință:

În baza art. 423 alin. (1) C. proc. pen. a desființat parțial hotărârea atacată și rejudecând cauza a dispus în limitele de mai jos:

I. În baza art. 396 alin. (1), (2) și 10 C. proc. pen. a condamnat inculpatul A. La pedeapsa principală de 2 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016.

În baza art. 396 alin. (1), (2) și 10 C. proc. pen. a condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare și vânzare, fără drept, de droguri de mare risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. a condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală de 1 an și 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1), (39) alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 4 luni închisoare la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte 2 pedepse (1 an și 8 luni închisoare și 1 an și 7 luni închisoare), respectiv 1 an și o lună închisoare, în final inculpatul executând o pedeapsă de 3 ani și 5 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., coroborat cu art. 399 alin. (9) și art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa principală aplicată durata arestării preventive și a reținerii din 17.05.2019 până la data de la 29.07.2019 și a arestului la domiciliu din 29.07.2019 la 09.02.2020.

A menținut dispozițiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare și accesorii aplicate pe lângă pedepsele principale.

II. În baza art. 396 alin. (1), (2) și 10 C. proc. pen. a condamnat inculpatul C. la pedeapsa principală de 2 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la introducerea în țară de droguri de mare risc, fără drept, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016.

În baza art. 396 alin. (1), (2) și 10 C. proc. pen. a condamnat inculpatul C. la pedeapsa principală de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare și vânzare, fără drept, de droguri de mare risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. a condamnat inculpatul C. la pedeapsa principală de 1 an și 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 15 din O.U.G. nr. 78/2016.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1), (39) alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 4 luni închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte 2 pedepse (1 an și 8 luni închisoare și 1 an și 7 luni închisoare), respectiv 1 an și o lună închisoare, în final inculpatul executând o pedeapsă de 3 ani și 5 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

A menținut dispozițiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare și accesorii aplicate pe lângă pedepsele principale și cele referitoare la deducerea măsurilor preventive.

cheltuielilor judiciare și la acordarea onorariilor avocaților desemnați din oficiu.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs în casație inculpatul C., la data de 14 mai 2021.

În cuprinsul cererii de recurs în casație, recurentul inculpat a indicat temeiul de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală."

În esență, a solicitat admiterea recursului în casație formulat, casarea deciziei penale atacate și rejudecând, să se dispună achitarea sa în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

A precizat că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, caz care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., nefiind îndeplinită latura obiectivă a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen.

Probele administrate în cauză conduc la inexistența unei pluralități constituite de infractori în condițiile în care acuzația formulată împotriva inculpaților are caracter general și echivoc, faptele acestora având doar natura unei pluralități ocazionale obiectivată sub forma participației penale la comiterea infracțiunilor de cumpărare și vânzare fără drept, de droguri de mare risc, respectiv de introducere în țară de droguri de mare risc.

Astfel, existența mai multor persoane care hotărăsc să comită împreună una sau mai multe infracțiuni, organizându-și activitatea infracțională în vederea asigurării eficienței acesteia, precum și în scopul evitării descoperirii infracțiunilor de către autorități nu constituie per se o pluritate constituită de infractori, pentru reținerea incriminării autonome prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., fiind esențială întrunirea condițiilor cumulative stipulate de art. 367 alin. (6) C. pen., situație care nu se regăsește în prezenta cauză.

A mai arătat că, lipsa de tipicitate obiectivă a pluralității constituite, reținute de Curtea de Apel Târgu Mureș rezultă din eronata înțelegere a scopului urmărit prin incriminarea pluralității constituite și a faptului că reținerea caracterului autonom este justificată de necesitatea existenței a minim trei persoane care să aibă un plan de a săvârși anumite infracțiuni, iar gruparea să aibă o structură ierarhică, o conducere care asigură coordonarea grupului în ansamblu și să fie constituită pentru o anumită perioadă.

Prin urmare, a apreciat că ceea ce se impunea a fi analizat era elementul de tipicitate obiectivă, respectiv dacă pluralitatea de infractori constatată îmbracă forma unui autorat colectiv obiectivat în asocierea structurată a mai multor persoane în vederea comiterii de infracțiuni. Astfel, nu existența unei pluralități de infractori trebuia analizată în cauză, ci dacă actele acestora au depășit sfera unor acte de participație penală, îmbrăcând forma unor acte preparatorii ale comiterii unor infracțiuni, care au fost incriminate autonom prin dispozițiile art. 367 C. pen.

De asemenea, a mai susținut că deși în art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. sunt prevăzute două situații distincte drept caz care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, anume fapta nu este prevăzută de legea penală și fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, este justificat să se rețină că în amândouă situațiile "fapta nu constituie infracțiune" pentru că nu este îndeplinită una dintre condițiile cerute de art. 15 alin. (1) C. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

A apreciat că lipsa unei trăsături esențiale determină caracterizarea faptei să nu constituie infracțiune, ceea ce înseamnă că fapta nu este prevăzută ca infracțiune de legea penală, astfel că se poate extinde înțelesul sintagmei "fapta care nu este prevăzută de legea penală" din art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. și la situația când fapta nu întrunește elementele constitutive prevăzute de lege pentru o anumită infracțiune.

Prin încheierea din data de 7 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat C. împotriva Deciziei penale nr. 127 din data de 17 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală.

Analizând cererea de recurs în casație formulată de inculpatul C., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalității și cel al respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive și numai pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege.

Dispozițiile art. 433 C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că recursul în casație urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Realizându-se în cadrul strict reglementat de lege, analiza de legalitate a instanței de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor și reglementate ca atare, în mod expres și limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Ca atare, motivele de casare invocate de recurent trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

În acest context, Înalta Curte notează că în jurisprudența sa constantă, s-a reținut că verificările pe care instanța de recurs în casație le face din perspectiva noțiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală, vizează atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita este prevăzută de vreo normă de incriminare, cât și condițiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu-zisă și elementele de conținut ale incriminării sub aspectul laturii obiective (nu însă și în ceea ce privește latura subiectivă, lipsa de tipicitate subiectivă constituind o teză distinctă prevăzută de art. 16 lit. b) din C. proc. pen. și care nu a fost preluată de art. 437 alin. (1) pct. 7 din același Cod (Decizia nr. 78/RC/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

Totodată, s-a reținut că acest caz de casare vizează "acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblu sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv." (Decizia nr. 442/R/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

Înalta Curte constată că dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen. reglementează infracțiunea de inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat, în alin. (6) fiind definită noțiunea de grup infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp, care acționează coordonat în scopul cerut de norma de incriminare - comiterea unor infracțiuni.

Constituirea, ca variantă normativă a elementului material al laturii obiective, implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voință, în scopul de a ființa în timp și de a pregăti, organiza și duce la îndeplinire săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni, fiecare membru urmând să se supună unor reguli privind ierarhia, rolurile și planul de activitate.

Aderarea la grupul infracțional organizat se realizează prin exprimarea consimțământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri.

Analizând motivele recurentului inculpat C. subsumate criticilor vizând neîntrunirea condițiilor de tipicitate obiectivă, Înalta Curte le apreciază ca fiind neîntemeiate.

Astfel, situația de fapt stabilită în cauză relevă constituirea unui grup infracțional format din trei persoane, respectiv inculpatul D., ce avea rolul de a lansa și plăti comanda de pastile E., comanda urmând să fie livrată pe numele și la adresa acestuia, C. și A., aveau rolul de cumpărători ai drogurilor comandate, apoi de vânzători ale acestor droguri, în final urmând să-i ofere inculpatului F. un comision.

De asemenea, este îndeplinită și condiția ca grupul să fie constituit pentru o anumită perioadă de timp, în cauză activitatea infracțională a durat o perioadă considerabilă, respectiv ianuarie 2019 - 17 mai 2019, timp în care aceștia s-au ocupat de comercializarea de droguri.

Așadar, nu poate fi primită apărarea inculpatului, în sensul că în speță, grupul constituit ar fi ocazional și fără continuitate, care să săvârșească infracțiuni imediate și spontane, având în vedere rolul avut de fiecare inculpat în cadrul grupului, precum și modul organizat și coordonat al întregii activități infracționale, prin raportare la materialul probator, instanța de apel reținând în mod corect că membrii grupării au acționat concertat și au avut reprezentarea scopului comun al constituirii acestuia.

Prin urmare, condamnarea recurentului inculpat pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 367 din C. pen. a fost urmarea analizei ansamblului probelor administrate în cauză, iar rolul Înaltei Curți în procedura pendinte nu este unul strict formal, de verificare a considerentelor deciziei penale, ci în baza demersului analitic, instanța de casație verifică, în drept, dacă situația de fapt, astfel cum a fost reținută de curtea de apel, corespunde infracțiunii pentru care s-a pronunțat hotărârea de condamnare.

În cadrul acestui demers, Înalta Curte nu poate să reevalueze materialul probator și să stabilească o situație de fapt diferită de cea menționată în decizia penală, ci verifică, exclusiv, dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept.

În consecință, raportat la situația de fapt reținută cu titlu definitiv în cauză, fapta concretă a inculpatului C. care a aderat la grupul infracțional constituit de D. și A., și a participat, în mod direct, la activitatea infracțională a grupării astfel constituite, întrunește condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 367 C. pen., fiind realizată o corespondență deplină între faptele comise, astfel cum au fost reținute de instanța de apel și configurarea legală a infracțiunii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul C. împotriva Deciziei penale nr. 127/A din data de 17 martie 2021 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul C. împotriva Deciziei penale nr. 127/A din data de 17 martie 2021 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2021.

GGC-GR