ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1865/2021

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului Galați, secția I civilă, astfel cum a fost modificată, reclamantul A. a solicitat ca pârâții Curtea de Apel Galati și Ministerul Justiției să fie obligați să-i elibereze o adeverință rectificativă pentru perioada 31 decembrie 2007 - la zi, cu menționarea veniturilor brute în raport de care se actualizează pensia de serviciu ca fiind veniturile realizate de un judecător cu grad de curte de apel, tranșa de vechime în funcție - peste 20 de ani, gradație 5, coeficient 9,20. A mai solicitat ca pârâta Casa Județeană de Pensii Galați să fie obligată să emită o decizie de revizuire privind recalcularea pensiei de serviciu actualizate, pentru perioada 31 decembrie 2007 la zi, cu valorificarea bazei de calcul evidențiate în adeverința solicitată, precum și plata diferențelor dintre pensia ce i se cuvine și cea efectiv încasată, actualizate cu indicele de inflație la data plății.

Prin sentința civilă nr. 59/21.01.2020 Tribunalul Galați, secția I civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției, respingând acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, pe acest temei, fiind respinsă, totodată, ca nefondată acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Apel Galați și Casa Județeană de Pensii Galați.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, invocând și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 și 86 din Legea nr. 303/2004, actualizată, susținând că cele două texte fac distincție între noțiunea de vechime în magistratură aplicabilă limitat numai la acordarea sporului salarial de 1%, la vechimea de peste 20 de ani, și aceeași noțiune (ne)aplicabilă la calcularea bazei de calcul a sporului de 1% respectiv, față de dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) din Constituție, cu referire la art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, apreciind că cei 16 ani de activitate în alte funcții juridice, anterior funcției de judecător, constituie un "bun" în sensul textului de referință.

Prin decizia civilă nr. 131/2021 din 22 februarie 2021 Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate invocate, ca inadmisibilă. Totodată, a fost respins apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 59/21.01.2020 pronunțate de Tribunalul Galați, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimații-pârâți Curtea de Apel Galați, Casa Județeană de Pensii Galați și Ministerul Justiției, ca nefondat.

Împotriva deciziei civile nr. 131/2021 din 22 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A., cu privire la dispoziția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 22 martie 2021.

La termenul de judecată din 25 mai 2021, Înalta Curte a amânat cauza pentru a da posibilitatea recurentului să semneze cererea de recurs și să precizeze dacă a înțeles să declare și o altă cale de atac împotriva aceleiași decizii, sub sancțiunea prevăzută de art. 196 din C. proc. civ.

Recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, motiv pentru care, la termenul de judecată din data de 28 septembrie 2021, instanța a invocat, din oficiu, excepția nulității cererii de chemare în judecată, excepție pe care a analizat-o cu prioritate, având în vedere că nesemnarea cererii de recurs privește legalitatea învestirii instanței, astfel că nu se pot analiza alte probleme legate de judecarea litigiului dedus spre soluționare înainte de îndeplinirea acestei obligații.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 196 din C. proc. civ., "(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea. (3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2)".

Conform art. 494 din același cod, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor prin care este reglementată procedura recursului.

De asemenea, art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ. arată ritos că cererea de recurs va cuprinde semnătura părții sau a mandatarului părții, în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic, alin. (3) dispunând că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În cauza de față, deși recurentului i s-a comunicat, prin citație, la data de 14 iunie 2021, obligația de a semna cererea de recurs sau de a depune la dosar un exemplar al cererii de recurs, care să conțină semnătura sa olografă, sub sancțiunea prevăzută de art. 196 din C. proc. civ., acesta nu s-a conformat obligației stabilite de instanță în sarcina sa.

În lipsa semnăturii părții, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare și esențiale, nu poate determina o legală învestire a instanței de judecată.

Față de considerentele reținute, în temeiul art. 196 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității și va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 131/2021 din 22 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 131/2021 din 22 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, cu privire la dispoziția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 septembrie 2021.