ÎCCJ, Decizia nr. 353/2021

Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 482 din data de 12 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021, a fost respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 125/RC din data de 23 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a reținut că în această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a contestației în anulare, care rezultă din dispozițiile art. 426, art. 427, art. 428 și art. 431 alin. (2) din C. proc. pen.. Astfel, instanța examinează dacă cererea de contestație în anulare privește hotărâri penale definitive, dacă este introdusă de o persoană care are calitatea cerută de lege pentru a exercita calea extraordinară de atac, dacă este introdusă în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestația este unul dintre cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației sunt depuse dovezi ori sunt invocate dovezi care există în dosar.

Prin urmare, s-a constatat că admiterea în principiu este condiționată, între altele, de constatarea că hotărârea împotriva căreia este declarată calea de atac este susceptibilă de a fi atacată cu contestație în anulare.

Înalta Curte, secția penală a constatat că, prin încheierea nr. 125/RC din data de 23 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020, împotriva căreia s-a exercitat prezenta cale extraordinară de atac, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva sentinței penale nr. 216 din data de 18.12.2020 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Astfel, Înalta Curte a reținut că, în ceea ce privește calea extraordinară de atac a contestației în anulare, indiferent de motivul invocat, aceasta poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. Prin urmare, hotărârile judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot face obiectul unei contestații în anulare.

În speță, secția penală a instanței supreme a constatat că încheierea penală împotriva căreia contestatorul A. a formulat contestație în anulare nu este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei, printr-o soluție de condamnare, achitare sau de încetare a procesului penal.

Prin urmare, s-a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită de către contestatorul A. cu soluționarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri care nu poate fi supusă unui astfel de demers juridic, pe cale de consecință, cererea de contestație în anulare de față nu întrunește cerințele legale de admisibilitate, ceea ce atrage inadmisibilitatea acesteia.

Împotriva deciziei penale nr. 482 din data de 12 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 18 octombrie 2021, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de recurent, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice, luând în considerare efectele principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, principiul privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și exigențele stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Prin urmare, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători reține că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO impune existența unei căi judiciare efective care să permită părții de a beneficia de o cale de atac, dreptul de acces la o instanță fiind un element inerent al garanțiilor consacrate de acest articol și oferă instanței dreptul, ca în fiecare caz, să procedeze la o evaluare în lumina particularităților procedurii, pentru ca în aplicarea normelor de procedură, să se evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurilor și o flexibilitate excesivă care ar conduce la eliminarea condițiilor procedurale stabilite de lege.

Completul de 5 judecători al Înaltei Curți observă că recurentul a formulat o cale de atac denumită "recurs", aceasta vizând o hotărâre judecătorească definitivă, respectiv decizia penală nr. 482 din data de 12 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 125/RC din data de 23 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2020, care la rândul său este tot o decizie penală definitivă.

Astfel, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, calea de atac denumită "recurs" împotriva unei decizii penale definitive, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Prin urmare, petentul a exercitat o cale de atac împotriva deciziei penale nr. 482 din data de 12 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, împotriva căreia nu mai poate fi exercitată nicio cale de atac ordinară sau extraordinară. Așadar, calea de atac declarată de petent nu poate fi calificată nici formal într-o cale de atac din cele prevăzute de legea procesual penală.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 482 din data de 12 mai 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 482 din data de 12 mai 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 octombrie 2021.

GGC - MM