ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 482/2021

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 125/RC din data de 23 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva Sentinței penale nr. 216 din data de 18.12.2020 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în Dosarul nr. x/2020. A fost obligat recurentul la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Nemulțumit fiind de această soluție, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva acestei încheieri.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 25 martie 2021, sub nr. x/2021.

În motivarea contestației în anulare, contestatorul a susținut, în esență, că s-au pronunțat soluții contrare legii, urmărind favorizarea inculpatului B. și interpuși ai acestuia.

Înalta Curte, examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorul A., prin prisma dispozițiilor art. 431 alin. (2) raportat la art. 426 și urm. C. proc. pen., constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale.

Conform dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației.

În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a contestației în anulare, care rezultă din dispozițiile art. 426, art. 427, art. 428 și art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. Astfel, instanța examinează dacă cererea de contestație în anulare privește hotărâri penale definitive, dacă este introdusă de o persoană care are calitatea cerută de lege pentru a exercita calea extraordinară de atac, dacă este introdusă în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestația este unul dintre cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației sunt depuse dovezi ori sunt invocate dovezi care există în dosar.

Prin urmare, admiterea în principiu este condiționată, între altele, de constatarea că hotărârea împotriva căreia este declarată calea de atac este susceptibilă de a fi atacată cu contestație în anulare.

Înalta Curte constată că, prin Încheierea nr. 125/RC din data de 23 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, împotriva căreia s-a exercitat prezenta cale extraordinară de atac, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva Sentinței penale nr. 216 din data de 18.12.2020 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în Dosarul nr. x/2020.

Astfel, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește calea extraordinară de atac a contestației în anulare, indiferent de motivul invocat, aceasta poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei.

Prin urmare, hotărârile judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot face obiectul unei contestații în anulare.

În speță, încheierea penală împotriva căreia contestatorul A. a formulat contestație în anulare nu este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei, printr-o soluție de condamnare, achitare sau de încetare a procesului penal.

Prin urmare, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită de către contestatorul A. cu soluționarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri care nu poate fi supusă unui astfel de demers juridic, pe cale de consecință, cererea de contestație în anulare de față nu întrunește cerințele legale de admisibilitate, ceea ce atrage inadmisibilitatea acesteia.

De altfel, se constată că, în mod formal, contestatorul a solicitat anularea încheierii penale atacate, în condițiile în care nu a invocat niciun motiv care să se circumscrie cazurilor de contestație în anulare prevăzute de art. 426 C. proc. pen.

În cauză, contestatorul A. a formulat contestația în anulare împotriva unei hotărâri definitive, dar nesusceptibile a fi retractate prin promovarea unei astfel de căi de atac, iar motivele invocate neputând fi circumscrise niciunui caz dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 426 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 431 din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 125/RC din data de 23 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020.

Va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii nr. 125/RC din data de 23 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2021.

GGC - NN