ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 497/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 497/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 279 din data de 1 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțate în dosarul nr. x/2021, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 121 din 11 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020. A fost obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe au formulat contestație în anulare contestatorul A..
Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, fiind repartizată aleatoriu completului C7 cu termen de judecată la data de 18 mai 2021.
La termenul de judecată din data de 18 mai 2021, contestatorul A. a susținut se încalcă frecvent drepturile omului și Constituția României și a solicitat admiterea contestației în anulare, invocând dispozițiile art. 16 și art. 52 din Constituție.
Examinând în principiu contestația în anulare, în conformitate cu art. 431 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale. Contestația în anulare este o cale de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând-o în scopul înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată.
Prin reglementarea strictă a erorilor de procedură care pot justifica exercitarea contestației în anulare se urmărește, pe de o parte, respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, iar, pe de altă parte, respectarea securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive (care interzice rejudecarea unor aspecte avute deja în vedere de către instanța de judecată).
Potrivit dispozițiilor art. 426 din C. proc. pen. se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive:
a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;
b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi Conform dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunța pe fondul contestației.
În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a contestației în anulare, care rezultă din dispozițiile art. 426, art. 427, art. 428 și art. 431 alin. (2) din C. proc. pen.. Astfel, instanța examinează dacă cererea de contestație în anulare privește hotărâri penale definitive, dacă este introdusă de o persoană care are calitatea cerută de lege pentru a exercita calea extraordinară de atac, dacă este introdusă în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestația este unul dintre cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației sunt depuse dovezi ori sunt invocate dovezi care există în dosar.
Prin urmare, admiterea în principiu este condiționată, între altele, de constatarea că hotărârea împotriva căreia este declarată calea de atac este susceptibilă de a fi atacată cu contestație în anulare.
Instanța supremă constată că prin Decizia penală nr. 279 din data de 1 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 121 din 11 februarie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020.
Astfel cum s-a menționat anterior, potrivit dispozițiilor art. 426 lit. a) din C. proc. pen., se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.
Rezultă, așadar, că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, împotriva căreia contestatorul a formulat prezenta contestație în anulare, nefiind o hotărâre pronunțată în apel, nu se încadrează în categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate exercita, potrivit art. 426 lit. a) din C. proc. pen., această cale extraordinară de atac.
Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 279 din data de 1 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțate în dosarul nr. x/2021.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 279 din data de 1 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțate în dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 mai 2021.