ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 711/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 711/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1344 din 22 februarie 2011,
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a
respins excepția lipsei capacității procesuale a Primăriei
Municipiului Târgoviște;
A admis
acțiunea formulată de reclamanta
SC B.I.C. SRL
în contradictoriu cu
pârâtele U.A.T. Târgoviște - prin primarul municipiului Târgoviște și Primăria
Municipiului Târgoviște prin Direcția economică, serviciul de impozite și taxe
locale;
A anulat Decizia de
impunere nr. 6724/2009, Raportul de inspecție fiscală nr. 5370/2009 și Dispoziția
nr. 4830/2009.
Pentru a
pronunța această soluție, instanța de fond a apreciat ca neîntemeiată
excepția lipsei capacității procesuale a Primăriei Municipiului Târgoviște
reținând că, deși este o structură funcțională, în sensul art. 77 din
Legea 215/2001, fără personalitate juridică, Primăria desfășoară o activitate
administrativă în nume propriu, fiind subiect al raportului administrativ,
având capacitate de drept administrativ (aptitudinea de a fi subiect în
raporturile juridice administrative, reclamate de realizarea competenței sale).
Această capacitate îi conferă îndreptățirea de a sta în judecată în procesul ce
vizează legalitatea unui act administrativ emis în îndeplinirea atribuțiilor
sale.
Pe de altă
parte, actele administrativ fiscale atacate, respectiv, Raportul de inspecție
fiscală nr. 5370/C din 22 iunie 2009 și Decizia de impunere nr. 6724 din 11
august 2009 au fost emise de Primărie-Direcția Economică-S.I.T.
Pe fondul
cauzei, prima instanță a reținut că la emiterea actelor administrativ
fiscale supuse cenzurii instanței de contencios administrativ, prin care
au fost stabilite în sarcina reclamantei SC B.I.C. SRL obligația de plată a
sumei de 4.771.583 lei reprezentând impozit pe clădiri 2007 - sem. I 2009 și
majorări de întârziere calculate până la data de 22 iunie 2009, organul fiscal
a reținut în mod greșit faptul că reclamanta nu a îndeplinit
cerința evaluării clădirii impozabile, astfel că dispozițiile art. 253
alin. (6)din C. fisc. nu erau aplicabile în speță.
De
asemenea, s-a mai reținut că, stabilind impozitul pe clădiri datorat de
reclamantă prin aplicarea cotelor de impozitare prevăzute de lege pentru
clădirile nereevaluate în ultimii 3 ani, anteriori anului fiscal de
referință, în mod greșit organul fiscal a avut în vedere noua
reevaluare de 11.691.230,65 lei, care nu ar fi fost înregistrată în
contabilitate, în condițiile în care, pe baza raportului de reevaluare a
mijloacelor fixe existente în sold la data de 31 decembrie 2006, efectuat de
reclamantă în rectificativa la hotărârea consiliului de administrație din
30 ianuarie 2007 prin aprobarea rezultatelor reevaluării patrimoniului la 31
decembrie 200, este consemnată valoarea contabilă netă în urma reevaluării ca
fiind cea de 11.691.230,65 lei și nu valoarea de inventar.
Împotriva acestei
sentințe au declarat recurs pârâtele U.A.T. Târgoviște, prin primar și
Primăria Municipiului Târgoviște, criticând-o pentru nelegalitate.
La termenul de
judecată din 10 februarie 2012, instanța a invocat, din oficiu
excepția de tardivitate a recursului, dezbaterile fiind consemnate în
practicaua prezentei decizii.
Analizând actele și
lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat peste
termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. și de art. 20 alin. (1) din Legea nr.
554/2004 privind contenciosul administrativ.
Potrivit art. 301 C.
proc. civ. „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea
hotărârii", iar conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea
prin care s-a soluționat acțiunea în contencios poate fi atacată cu recurs, în
termen de 15 zile de la comunicare”.
Din dovezile de la
dosarul cauzei, rezultă că sentința a fost comunicată recurentelor-pârâte
la data de 06 mai 2011 (filelele 52 și 54 dosar fond).
Termenul de recurs,
calculat conform dispozițiilor art. 101 alin. (1) C. proc. civ., s-a
împlinit la data de 23 mai 2011, iar recursul a fost transmis prin poștă
la 25 mai 2011, potrivit datei înscrise pe plicul aflat la fila 5 a dosarului,
depășindu-se, așadar, termenul legal de 15 zile prevăzut de textele legale sus
citate.
Conform
dispozițiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de
atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage
decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește
că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voința ei”.
Cum în cauză,
recurentele nu au pretins și nu a dovedit că au fost împiedicate în exercitarea
în termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința lor, se va
constata că recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 312 alin. (1) C.
proc. civ. se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de U.A.T. Târgoviște, prin primar și Primăria Municipiului
Târgoviște împotriva sentinței nr. 1344 din 22 februarie 2011 a Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 februarie 2012.