ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3116/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3116/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, la data de 13.09.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. prin Sindicatul Polițiștilor din România "B." și Sindicatul Polițiștilor din România "B." în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, a solicitat obligarea pârâtului să recalculeze drepturile salariale ale reclamantului A. pentru ultimii trei ani prin raportare la coeficienții de ierarhizare din Legea nr. 330/2009; să-i achite reclamantului diferențele între sumele efectiv plătite în ultimii trei ani și sumele ce vor rezulta din calculul drepturilor salariale prin raportare la Legea nr. 330/2009, sume la care să se adauge dobânda legală și care să fie actualizate cu rata inflației până la data plății efective; să-i comunice reclamantului A., actul individual de reîncadrare și stabilire a drepturilor salariale emis în baza art. 36 - 37 din Legea nr. 153 din 2017; să plătească reclamantului daune morale de 1.000 RON, pentru nerespectarea obligației de comunicare către reclamant a actului individual de reîncadrare și stabilire a drepturilor salariale emis în baza art. 36 - 37 din Legea nr. 153 din 2017 cu consecința vătămării drepturilor reclamantului la informare, la opinie și la demnitate; să plătească reclamantului daune cominatorii de 100 RON pe zi, până la executarea obligației de comunicare către reclamant, în materialitatea lui, a actului individual de reîncadrare și stabilire a drepturilor salariale emis în baza art. 36 - 37 din Legea nr. 153 din 2017.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin Sentința nr. 202 din 16 ianuarie 2019, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența soluționării cauzei formulată de reclamantul A. prin Sindicatul Polițiștilor din România "B." și Sindicatul Polițiștilor din România "B.", în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, în favoarea Tribunalului Alba, secția de contencios administrativ și fiscal.
Prin Sentința nr. 259/CAF din 14 mai 2019, Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de insolvență, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Alba, invocată de reclamantul Sindicatul Polițiștilor din România "B.", a declinat competența soluționării cererii în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
În temeiul art. 133 și 134 din C. proc. civ. a suspendat din oficiu judecata cauzei și a transmis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), art. 134 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.
Prezenta cerere de chemare în judecată este formulată de Sindicatul Polițiștilor din România "B.", în numele reclamantului A.. În conformitate cu dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.
Dispozițiile legale menționate nu stabilesc care este instanța competentă teritorial, astfel că devin aplicabile dispozițiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 10 (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 10 din Legea nr. 212/2018, reclamantul, persoana fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.
De asemenea art. 10 alin. (4) din aceeași lege, stabilește că se va respecta competența de soluționare a cauzei și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia în proces.
Având în vedere faptul că sindicatul are calitatea de reprezentat și nu de reclamant, iar reclamantul își are domiciliul în orașul Cugir, județul Alba, instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.
Temeiul legal al regulatorului de competență
În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. prin Sindicatul Polițiștilor din România "B." și Sindicatul Polițiștilor din România "B." în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române în favoarea Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 iunie 2019.