ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.06.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3112/2019

HOTĂRÂRE
06.06.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3112/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x/11.04.2018, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Argeș, Curtea de Apel Pitești, Ministerul Justiției, Tribunalul București, și Curtea de Apel București a solicitat următoarele: obligarea pârâtului Ministerul de Justiție să comunice instanței de judecată și Curții de Apel Pitești nivelul maxim (la nivelul autorității judecătorești) al indemnizație de încadrare și nivelul maxim al sporurilor pe categorii de personal; obligarea pârâților la calculul drepturilor salariale și acordarea lor pentru viitor, pentru reclamanta încadrată la Judecătoria Pitești din Circumscripția Curții de Apel Pitești, pentru perioada 09.04.2015 - 31.08.2016, și 01.09.2016 - 31.12.2016, încadrată la Judecătoria Sectorului 2 București din Circumscripția Curții de Apel București, cu luarea în considerare a maximului nivelului de salarizare (venitului) la nivelul autorității judecătorești pe fiecare funcție, categorie de personal, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție și/sau în specialitate (la nivelul național) și care să includă și majorările de 2%, 5% și 11% conform prevederilor Legii nr. 71/2015; obligarea pârâților la plata diferențelor salariale de la data de 09.04.2015 (data apariției Legii nr. 71/2015), actualizate cu rata inflației; obligarea pârâților la plata dobânzii legale de la data când ar fi trebuit achitate drepturile până la plata acestora.

Prin Sentința nr. 1519 din 1.10.2018, Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă - Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Argeș, Curtea de Apel Pitești, Ministerul Justiției, Tribunalul București și Curtea de Apel București, în favoarea Curții de Apel București.

Prin Sentința nr. 334 din 31 ianuarie 2019, Curtea de București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale și, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Obiectul cererii deduse judecății vizează obligarea pârâtului Ministerul de Justiție să comunice instanței de judecată și Curții de Apel Pitești nivelul maxim (la nivelul autorității judecătorești) al indemnizație de încadrare și nivelul maxim al sporurilor pe categorii de personal; obligarea pârâților la calculul drepturilor salariale și acordarea lor pentru viitor, pentru reclamanta încadrată la Judecătoria Pitești din Circumscripția Curții de Apel Pitești, pentru perioada 09.04.201 5 - 31.08.2016, și 01.09.2016 - 31.12.2016, încadrată la Judecătoria Sectorului 2 București din Circumscripția Curții de Apel București, cu luarea în considerare a maximului nivelului de salarizare (venitului) la nivelul autorității judecătorești pe fiecare funcție, categorie de personal, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție și/sau în specialitate (la nivelul național) și care să includă și majorările de 2%, 5% și 11% conform prevederilor Legii nr. 71/2015; obligarea pârâților la plata diferențelor salariale de la data de 09.04.2015 (data apariției Legii nr. 71/2015), actualizate cu rata inflației; obligarea pârâților la plata dobânzii legale de la data când ar fi trebuit achitate drepturile până la plata acestora.

În cauză, se constată că Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă - Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale (prima instanță învestită cu soluționarea cauzei), a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (a doua instanță sesizată) care, constatând existența unui conflict negativ de competență, a sesizat Tribunalul București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru soluționarea acestuia.

Curtea de București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Potrivit art. 133 alin. (2) din C. proc. civ., "există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente".

Prin urmare, pentru a exista conflict negativ de competență este necesar să existe două sau mai multe instanțe sesizate cu aceeași pricină, instanțele să se fi declarat necompetente prin declinări de competență reciproce, sau dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, nu există conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) din C. proc. civ., care să fie soluționat prin regulator de competență, având în vedere că nu au existat declinări de competență reciproce între instanțe.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata inexistența conflictului de competență și va înainta cauza Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în vederea soluționării.

Constată că nu există conflict negativ de competență.

Trimite dosarul la Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 iunie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-02-11
0,99
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 354/2020
Asupra conflictului negativ de competență se constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă la 11 aprilie 2018 sub nr. x/2018, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Tr
ÎCCJ 2018-05-11
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1908/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual La data de 01.09.2017 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VII
ÎCCJ 2026-01-22
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 67/2026
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2026 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanții A., B
ÎCCJ 2019-10-03
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1604/2019
Ședința publică din data de 3 octombrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x/21.11.
ÎCCJ 2019-11-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5935/2019
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Sursă