ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 411/2012

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1335 din

19 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Iași, a fost respinsă plângerea

petentului B.E. împotriva ordonanței procurorului din 21 aprilie 2010, dată în Dosarul

nr. 475/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și, implicit,

împotriva ordonanței din 02 iunie 2010 a procurorului general al Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Iași.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs petentul B.E., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin decizia penală

nr. 1167 din 27 octombrie 2011 Curtea de Apel a respins ca inadmisibil recursul

declarat de petiționar. Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că potrivit

art. 278

1

alin. (10), așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010:

„Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă", astfel

că, instanța nu poate soluționa o cale de atac pentru care ciclul ordinar de atac

se oprește la nivelul instanței de fond.

Împotriva deciziei

penale nr. 1167 petiționarul a declarat recurs, solicitând admiterea lui, pentru

motivele arătate în scris, existente la dosar. Analizând admisibilitatea recursului

declarat de petiționarul B.E., prin prisma dispozițiilor legale, Înalta Curte constată

că este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor

art. 385

1

alin. (1) lit. e) C. proc. pen. pot fi atacate cu recurs deciziile

pronunțate de curțile de apei ca instanțe de apel.

Per a contrario

deciziile pronunțate de Curțile de Apel ca instanțe de recurs sunt definitive și

potrivit dispozițiilor art. 417 C. proc. pen., hotărârile instanțelor de recurs

rămân definitive la data pronunțării lor, astfel că împotriva acestora nu se mai

pot promova căi de atac ordinare.

Decizia penală

nr. 1167 a fost dată de Curtea de Apel Iași ca instanță de recurs și a rămas definitivă

la data pronunțării ei și anume 27 octombrie 2011.

Pe de altă parte,

Înalta Curte constată că, în mod corect, Curtea de Apel Iași a apreciat că nu poate

soluționa o cale de atac pe care legiuitorul nu a instituit-o împotriva sentințelor

prin care se soluționează plângerile împotriva rezoluțiilor de neâncepere a urmăririi

penale, formulate în temeiul art. 278

1

C. proc. pen.

Față de cele arătate,

Înalta Curte constatând inadmisibil recursul declarat de petiționar urmează a-l

respinge în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen. recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de petiționarul B.E. împotriva deciziei penale nr. 1167 din 27

octombrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiționar la plata

sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

14 februarie 2012.