ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1582/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 9 aprilie 2019, reclamantul A. le-a chemat în judecată pe pârâtele Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Bihor și B., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună: anularea rezultatului concursului organizat în perioada 20 august -17 octombrie 2018 pentru ocuparea postului de auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi a județului Bihor în ceea ce o privește pe candidata B.; obligarea pârâtei de rd. l la declararea reclamantului ca admis la concursul pentru ocuparea postului de auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi a județului Bihor în perioada 20 august - 17 octombrie 2018, cu toate consecințele legale pe care le incumba o asemenea obligație; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate.

Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 19/CA din 18 februarie 2020, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Camerei de Conturi Bihor invocată prin întâmpinare de pârâta Curtea de Conturi a României, a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția inadmisibilității acțiunii sub aspectul neîndeplinirii legale a procedurii prealabile invocată de pârâte, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și B., având ca obiect anulare act administrativ și a obligat reclamantul să achite pârâtei B. cheltuieli de judecată în sumă de 1000 RON.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, reclamantul arată că a participat la concursul organizat de către Curtea de Conturi a României pentru ocuparea unui post de auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi a județului Bihor. Pentru Camera de Conturi a județului Bihor au fost alocate un număr de 3 posturi.

În ceea ce privește condițiile de participare la concurs, ținând cont de cuprinsul anunțului, acestea au presupus condiții privind studiile absolvite si condiții de vechime minima în specialitate după cum urmează:

- Condiții privind studiile absolvite:

Studii superioare economice - absolvent al învățământului superior economic de lungă durată, cu diplomă de licență;

- Condiții de vechime minima în specialitate:

Vechime minimă în specialitate - 3 ani în funcții economice de conducere sau de execuție, dovedită cu înregistrările din carnetul de muncă până la data de 31.12.2010 și adeverință care să ateste vechimea în muncă, după data de 01.01.2011.

Conform rezultatelor obținute, recurentul a fost respins ocupând doar poziția a 4-a în condițiile în care s-a concurat pentru un număr de 3 posturi.

Față de această situație, a procedat la efectuarea unei documentări proprii cu privire la candidații care au avut rezultate superioare celor obținute de către el. Cu acest prilej a ajuns la momentul în care să suspicioneze faptul că, candidata care a promovat concursul pe locul al 3-lea nu deține vechimea minimă în specialitate necesară participării la concursul respectiv.

În acest sens, conform informațiilor publice de pe site-ul Univestității din Oradea -Facultatea de Științe Economice, candidata B. a susținut examenul de licență în sesiunea septembrie 2017 astfel că, doar de la data respectivă aceasta putea să dețină vechime într-o funcție economică.

În condițiile în care ultima zi pentru depunerea dosarului a fost data de 11.09.2018, rezultă că la data respectivă candidata B. nu avea decât un singur an de vechime în funcții economice de conducere sau de execuție și ca urmare, în ceea ce o privește, nu erau întrunite condițiile legale pentru a participa la concurs și cu atât mai mult să fie declarată ca și admisă.

Față de această situație, recurentul a formulat contestație învederând faptul ca B. a fost declarată admisă fără a îndeplini condițiile de participare la concurs în ceea ce privește condiția de vechime minimă în specialitate.

Prin răspunsul nr. x/06.12.2018 emis de către Curtea de Conturi a României, înregistrat la Cabinet secretar general sub nr. x/07.12.2018 a fost respinsă solicitarea recurentului cu precizarea ca dosarele candidaților înscriși la concursul organizat pentru ocuparea funcțiilor de auditor public extern in structura centrală si teritoriala a Curții de Conturi a României au fost verificate in perioada de selecția a dosarelor și toți candidații declarați admiși au îndeplinit atât condițiile de participare la concurs, cât și condițiile privind studiile absolvite.

Prin același răspuns i se comunică faptul că, condițiile de încadrare a personalului de specialitate din Curtea de Conturi se stabilesc în baza Legii nr. 153/2017 Anexei nr. VIII, Cap. II lit. J), Sectiunea 1, art. 4. Statutul Auditorului Public Extern și Regulamentului propriu privind încadrarea și promovarea auditorilor publici din cadrul Curții de Conturi și Autorității de Audit.

De asemenea, i-a fost comunicat faptul că la stabilirea vechimii minime în specialitate se va lua în calcul și jumătate din vechimea avută în funcții economice prevăzute cu studii medii, post liceale sau studii superioare de scurta durata.

Or, în cazul candidatei B. nici această modalitate de stabilire a vechimii în specialitate nu este incidentă, întrucât aceasta, din datele pe care le deține, a fost angajată în cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală 6 Oradea începând cu anul 2014 dar nu în considerarea studiilor acesteia economice.

Ca urmare, acesteia nu i se poate considera vechime în specialitate perioada în care a lucrat în cadrul ANAF până la momentul obținerii licenței în studii economice in domeniul economic.

Criticile recurentului privesc admiterea în mod nelegal de către instanța de fond a excepției inadmisibilității acțiunii.

În esență, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii, sub aspectul necontestării de către recurentul-reclamant, în termenul de 24 de ore de la afișarea rezultatelor de selecție a dosarelor, a rezultatului selecției.

Astfel, afișarea rezultatelor etapei "selecția dosarelor" a avut loc la data de 20 septembrie 2018, dată la care recurentul a luat la cunoștință că pârâta B. a fost declarată admisă. Rezultatele nu ar fi fost contestate de recurent în termenul de 24 de ore de la publicarea lor pe site-ul Curții de Conturi.

În ceea ce privește argumentul că recurentul nu a contestat rezultatele etapei selecției dosarelor în termenul de 24 de ore de la data afișării rezultatelor selecției dosarelor care a avut loc la data de 20 septembrie 2018.

Art. 63 din H.G. nr. 611/2008: După afișarea rezultatelor obținute la selecția dosarelor, proba scrisă sau interviu, candidații nemulțumiți pot face contestație, în termen de cel mult 24 de ore de la data afișării rezultatului selecției dosarelor, respectiv de la data și ora afișării rezultatului probei scrise ori a interviului, la locul desfășurării concursului, sub sancțiunea decăderii din acest drept.

Art. 31 și urmatoarele, din H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale:

Art. 31 După afișarea rezultatelor obținute ia selecția dosarelor, proba scrisă și/sau proba practică și interviu, după caz, candidații nemulțumiți pot depune contestație în termen de cel mult o zi lucratoare de la data afișării rezultatului selecției dosarelor, respectiv de la data afișării rezultatului probei scrise și/sau a probei practice și a interviului, sub sancțiunea decăderii din acest drept.

Art. 32 (1) în situația contestațiilor formulate față de rezultatul selecției dosarelor, comisia de soluționare a contestațiilor va verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condițiilor pentru participare la concurs în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor.

Art. 35 Candidatul nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Și la art. 13 pct. 6 din Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi, indicat ca fiind incident în cauză de către pârâte, se menționează: (6) Candidații nemulțumiți de rezultatele de la proba scrisă pot formula contestații în termen de 24 de ore de la afișarea acestora.

Ori, instanța de fond, tocmai față de dispozițiile legale la care face referire se află într-o gravă confuzie. Astfel, contestația care se depune ca urmare a afișării rezultatelor obținute la selecția dosarelor are drept scop reverificarea propriului dosar al contestatarului în cazul în care acesta este respins și nu reprezintă o forma de a contestat dosarele celorlalți candidați întrucât nicio lege nu distinge în acest sens.

Scopul contestației care se depune după afișarea rezultatelor obținute la selecția dosarelor este de se corecta situația în care propriu dosar nu este admis. În acest sens dispun prevederile legale invocate art. 32 (1) din H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale: în situația contestațiilor formulate fată de rezultatul selecției dosarelor, comisia de soluționare a contestațiilor va verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condițiilor pentru participare la concurs în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor.

Așadar, comisia de soluționare a contestațiilor verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condițiilor de participare și nu alte dosare pentru ca exclusiv acesta este scopul legii o astfel de posibilitate de contestație fiind implicit acordata candidatului nemulțumit de felul in care a fost verificat propriul dosar.

Pe de alta parte, la momentul respectiv al procedurii, candidatul a cărui dosar este admis nici nu beneficiază de posibilitatea de a contesta pentru ca lipsește elementul interesului.

Astfel recurentul susține că la momentul respectiv, data de 20 septembrie 2018, nu avea niciun interes în a contesta rezultatul selecției dosarelor deoarece, în principal, scopul contestării acestor rezultate este de a critica rezultatul selecției în cazul în care propriul dosar este respins în mod nelegal, și nu de a contesta rezultatul selecției altor dosare ale candidaților cum a reținut în mod cu totul greșit instanța de fond.

În egală măsura este eronată și poziția instanței de fond conform căreia tot de la data de 20 septembrie 2018 (data afișării rezultatelor la selecția dosarelor) recurentul trebuia să formuleze în termenul de 30 de zile plângerea prealabila prevăzuta de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Ori, față de dispozițiile legale incidente, procedura de contestație este asimilată plângerii prealabile, neexistând nici doua proceduri distincte contestație și plângere prealabilă și nici doua consecutive contestație urmată de plângere prealabila în caz de respingere a acesteia.

Procedura plângerii prealabile nu este necesară în cazul de față în legislația incidentă neexistând niciun fel de trimitere la o astfel de procedură, astfel sunt de observat următoarele dispoziții legale cuprinse în H.G. nr. 611/2008:

Art. 63 După afișarea rezultatelor obținute la selecția dosarelor, proba scrisă sau interviu, candidații nemulțumiți pot face contestație, în termen de cel mult 24 de ore de la data afișării rezultatului selecției dosarelor, respectiv de la data și ora afișării rezultatului probei scrise ori a interviului, la locul desfășurării concursului, sub sancțiunea decăderii din acest drept.

Art. 68 în cazul respingerii contestației candidatul se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Ca urmare, din interpretarea dispozițiilor legale, în acest caz contestația este asimilată plângerii prealabile și în cazul respingerii acesteia există deschisă calea sesizării instanței de contencios administrativ nefiind necesară parcurgerea procedurii plângerii prealabile cum eronat susține instanța de fond.

Față de cele argumentate anterior soluția instanței de fond prin argumentele reținute de către aceasta este greșită.

Dincolo de poziția instanței de fond, interesul recurentului de a formula o contestație s-a născut la momentul în care a luat la cunoștința despre rezultatul final al concursului.

Ca urmare, demersul recurentului de a contesta rezultatul final al concursului în termenul legal de 24 de ore instituit prin art. 63 al H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, respectiv art. 13 alin. (6) din Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi este justificat și legal.

Din acest motiv recurentul consideră că a îndeplinit procedura instituită în termenul legal prevăzut de oricare dintre cele trei acte normative apreciate ca fiind incidente de către instanța de fond.

Pe cale de consecința respingerea acțiunii pe motiv de inadmisibilitate este fundamental greșită motiv pentru care se impune admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat.

Intimata Curtea de Conturi a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele în continuare arătate.

În data de 20.08.2018 a fost publicat pe site-ul Curții de Conturi a României anunțul pentru ocuparea următoarelor posturi de auditor public extern - posturi de specialitate specifice activității de control/audit, vacante în structura centrală și teritorială a Curții de Conturi, structura centrală- total posturi - 33, structura teritorială- total posturi - 87.

Lista candidaților înscriși la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante de auditor public extern în structura centrală și teritorială a Curții de Conturi a României a fost publicată pe site-ul Curții de Conturi în data de 20.09.2018.

Potrivit art. 10 alin. (5) din Legea nr. 94/1992, republicată, în funcția de auditor public extern pot fi încadrate persoane cu studii superioare economice, juridice și de altă specialitate necesare desfășurării activităților specifice Curții de Conturi.

Condițiile de încadrare a personalului de specialitate din Curtea de Conturi se stabilesc în baza Legii nr. 153/2017 Anexei nr. VIII, Cap. II,lit. J), Secțiunea 1 art. 4, Statutul Auditorului Public Extern și Regulamentului propriu privind încadrarea și promovarea auditorilor publici din cadrul Curții de Conturi și Autorității de Audit, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 174/10.05.2018.

Astfel, 1. Prin vechime minimă în specialitate în sensul lit. b) se înțelege vechimea în funcții economice, juridice și de altă specialitate, cu studii superioare, necesară încadrării la Curtea de Conturi și în cadrul Autorității de Audit.

Dosarele depuse de către candidații înscriși la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante de auditor public extern în structura centrală și teritorială a Curții de Conturi a României au fost verificate în perioada de selecție (20.09.2018), toți candidații declarați admiși au îndeplinit atât condițiile de participare la concurs cât și condițiile privind studiile absolvite conform anunțului.

De asemenea, atât recurentul-reclamant A., cât și pârâta B., au fost declarați "admiși" la proba următoare de concurs, respectiv cea scrisă desfășurată în data de 29.09.2018.

Potrivit listei privind rezultatele finale obținute de candidații înscriși la concurs, pârâta B. a fost ultima declarată admisă în ordinea mediilor obținute, din cele trei posturi scoase la concurs de Camera de Conturi Bihor, recurentul-reclamant A. fiind respins datorită mediei finale inferioare obținute.

Înalta Curte apreciază că, instanța de fond în mod corect a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Camera de Conturi Bihor, reținând că, în speță, concursul a căror rezultate sunt contestate în prezentul dosar a fost organizat de pârâta Curtea de Conturi a României, care a uzat de metodologia proprie specifică concursului, nefiind relevant faptul că postul pe care solicită reclamantul să fie numit figurează funcțional în cadrul Camerei de Conturi Bihor, care nu a avut nicio implicare în procedura contestată.

Privitor la soluția de admitere a excepției inadmisibilității acțiunii, sub aspectul neîndeplinirii procedurii prealabile, recurentul formulează critici de nelegalitate, cu trimitere la motivul de casare prevăzut la art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că instanța de fond pentru a pronunța această soluție, a reținut că reclamantul- recurent nu a contestat rezultatele selecției dosarelor, în termen de 24 de ore de la data afișării lor, (20 septembrie 2018), pe site-ul Curții de Conturi.

De asemenea a reținut că, sesizarea înregistrată de reclamant la Curtea de Conturi a României în data de 03.12.2018 și întemeiată în drept pe dispozițiile O.G. nr. 27/2002, a reprezentat în fapt o simplă petiție, prin care a solicitat fără să uziteze de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, în sensul de a solicita instituției publice care a organizat concursul revocarea în tot sau în parte a rezultatelor publicate pentru etapa selecției dosarelor, ci doar "reanalizarea" dosarului pârâtei și "luarea măsurilor care se impun".

În motivarea căii de atac, recurentul critică aceste considerente apreciind că rezultatul selecției dosarelor putea fi contestat în termenul de 24 de ore de la afișarea lor, doar dacă ar fi contestat propriul rezultat obținut în această etapă, deoarece textele legale art. 68 din H.G. nr. 611/2008, art. 31 și următoarele din H.G. nr. 286/2011, stabilesc un termen de contestare doar pentru ipoteza în care candidatul este nemulțumit de propriul rezultat obținut la selecția dosarelor, proba scrisă și/sau proba practică și interviu, după caz, nu însă și în situația când este nemulțumit de rezultatul obținut de un alt candidat.

Înalta Curte constată că aceste critici, sunt neîntemeiate și nu vin în combaterea soluției pronunțate de instanța de fond asupra excepției inadmisibilității acțiunii.

Astfel, potrivit art. 35 din H.G. nr. 286/2011, candidatul nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Recurentul recunoaște că nu a uzat, în termenul de 24 de ore, prevăzut la art. 31 din H.G.. nr. 286/2011, de calea contestării rezultatelor obținute la selecția dosarelor de către candidata, intimata-pârâtă, B., din perspectiva lipsei de interes la momentul afișării rezultatelor selecției dosarelor, deoarece dosarul acestuia a fost declarat admis.

Înalta Curte apreciază că, atâta timp cât recurentul nu a avut interes să exercite dreptul de a contesta rezultatul selecției dosarelor, înlăuntrul termenului legal, după curgerea acestuia interesul manifestat este lipsit de relevanță juridică, fiind cenzurat de sancțiunea decăderii din dreptul de a mai exercita contestația și, implicit, de imposibilitatea satisfacerii interesului său printr-o acțiune în contencios administrativ, în condițiile prevederilor art. 31 coroborate cu cele ale art. 35 din H.G. nr. 286/2011.

Potrivit art. 31 din H.G. nr. 286/2011, după afișarea rezultatelor obținute la selecția dosarelor, proba scrisă și/sau proba practică și interviu, după caz, candidații nemulțumiți pot depune contestație în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afișării rezultatului selecției dosarelor, respectiv de la data afișării rezultatului probei scrise și/sau a probei practice și a interviului, sub sancțiunea decăderii din acest drept.

De asemenea, potrivit art. 35 din același act normativ, candidatul nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Instanța de fond, în mod corect a constatat că nu sunt îndeplinite prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată că, recurentul nu a uzat nici de procedura instituită de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, în sensul de a solicita instituției publice care a organizat concursul revocarea în tot sau în parte a rezultatului obținut la selecția dosarelor de către intimata-pârâtă B..

Potrivit textului de lege mai sus menționat, este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoștință, pe orice cale, de conținutul actului.

Recurentul se consideră vătămat de rezultatul obținut la selecția dosarelor de intimata - pârâtă B. fiindcă a fost declarată admisă, urmare a verificării condițiilor de participare la concursul de ocupare a posturilor vacante de auditor public extern, astfel cum acestea au fost menționate în anunțul publicat pe site-ul Curții de Conturi a României la data de 20.08.2018.

În măsura în care intimata ar fi declarată respins, recurentul apreciază că ar putea fi declarat admis pentru ocuparea postului deținut în prezent de intimată.

Înalta Curte reține că recurentul a transmis prin mijloace electronice o petiție în atenția conducătorului Direcției de Resurse Umane și Salarizare din cadrul Curții de Conturi, la data de 03 decembrie 2018, în care s-a indicat ca temei de drept prevederile O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, prin care înștiințează că a sesizat o eroare în etapa desfășurării selecției dosarelor, în ceea ce o privește pe candidata intimată B..

Contrar celor afirmate de recurent, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, procedura prealabilă este obligatorie ori de câte ori legea specială prevede dreptul părții de a se adresa instanței de contencios administrativ, potrivit legii, sau de a ataca un act administrativ în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Or, atât prevederile art. 63 din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici cât și cele ale art. 31 din H.G. nr. 286/2011 pentru aprbarea Regulamentului - cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice reglementează dreptul candidatului nemulțumit să formuleze Contestație la rezultatele afișate la selecția dosarelor, proba scrisă sau interviu.

Contestația reprezintă procedura administrativă prealabilă obligatorie pentru exercitarea dreptului la acțiune în contencios administrativ potrivit art. 68 din H.G. nr. 611/2011, respectiv art. 35 din H.G..286/2011.

În concluzie, în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă reprezintă o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, recurentul-reclamant fiind ținut anterior promovării unei acțiuni în instanță să solicite autorității publice emitente a actului administrativ contestat sau autorității publice superioare în termenul de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia.

Prin urmare, prin petiția înregistrată la Curtea de Conturi a României în data de 03.12.2018, recurentul-reclamant A. învedera că pârâta B., declarată admisă în urma concursului, nu avea vechimea minimă în specialitate de 3 ani, ca atare, nu erau întrunite condițiile prevăzute în anunțul privind organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de auditor public extern și, deci, nu avea dreptul să participe la concurs.

Recurentul-reclamantul a specificat că "această eroare apărută în procesul de selecție a candidaților" îl afectează, deoarece notele pe care le-a obținut îi dau dreptul de a fi declarat admis.

Recurentul-reclamantul și-a întemeiat în drept sesizarea pe dispozițiile O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

În concluzie, recurentul-reclamant a depus petiția în data de 03.12.2018, după o lună și jumătate de la susținerea probei scrise contestabile din data de 17.10.2018, ale cărei rezultate s-au afișat în aceeași zi (17.10.2018), cu termen de depunere a contestațiilor în termen de 24 ore.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu opinie majoritară:

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 19/CA din 18 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 martie 2021.

Cu opinie separată:

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 19/CA din 18 februarie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Oradea- Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre o nouă judecare aceleiași instanțe.