ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1199/2019

HOTĂRÂRE

12.06.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1199/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Prin acțiunea înregistrată în data de 07.12.2017, pe rolul Tribunalului Bihor, secția a III-a, de contencios administrativ și fiscal, sub Dosar nr. x/2017, reclamanta SC A. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, anularea procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. BHG REG x/25.04.2017 și a Deciziei nr. 4/13.07.2017, privind soluționarea contestației introduse împotriva procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. BHG REG x/25.04.2017, înregistrată la pârâtă sub nr. x/12.06.2017, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința nr. 551/CA/14.03.2018, Tribunalul Bihor, secția a III-a, de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea.

A reținut Tribunalul Bihor, că prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat anularea actelor administrativ fiscale menționate în petit, prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații fiscale în cuantum total de 18.203.463 RON

Conform art. 10 din Legea nr. 554/2004, competența soluționării litigiilor privind acte administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, mai mari de 1.000.000 de RON, aparține secțiilor de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Prin Sentința nr. 129/CA/05.09.2018, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a, de contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că pârâta a emis, cu privire la reclamantă, procesul-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. BH REG x/25.04.2017, prin care s-a constatat că valoarea bunurilor și veniturilor acesteia este mai mică decât valoare obligațiilor fiscale neachitate, s-a dispus trecerea obligațiilor fiscale în evidența separată și întreruperea aplicării măsurilor de executare silită pentru recuperarea obligațiilor fiscale restante înregistrate de debitorul declarat insolvabil și calculul obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora. Reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva procesului-verbal menționat, aceasta fiind respinsă, prin Decizia nr. x/13.07.2017, emisă de pârâtă.

Conform art. 260 alin. (1) și (4) din Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii, care se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.

Potrivit art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., "contestația se introduce la instanța de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) teza I, "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale rezultă că, în materie fiscală, neexistând dispoziții speciale derogatorii, competența de soluționare a contestațiilor la executare îi revine instanței de executare, care este judecătoria.

În speță, procesul-verbal contestat reprezintă un astfel de act de executare, iar nu un act administrativ fiscal, de vreme ce prin acesta nu se dă naștere, modifică sau stinge o obligație fiscală, ci se dispun măsuri legate de modul de executare silită a reclamantei, respectiv trecerea obligațiilor fiscale ale reclamantei într-o evidență separată și întreruperea aplicării măsurilor de executare silită pentru recuperarea obligațiilor fiscale restante înregistrate de debitorul declarat insolvabil și calculul obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora.

Prin urmare, acțiunea formulată de reclamantă, având natura juridică a unei contestații la executare silită fiscală și fiind susținută ca atare, este de competența materială a Judecătoriei Oradea, ca instanță de executare, iar nu de competența Curții de Apel Oradea.

Prin Sentința nr. 1.427/12.03.2019, Judecătoria Oradea, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționare.

S-a reținut că Decizia nr. 4/13.07.2017, emisă de pârâtă reprezintă un act administrativ prin care s-a soluționat o contestație formulată pe cale administrativă, iar nu un act de executare silită a debitoarei. De altfel, chiar în cuprinsul acesteia se arată că împotriva deciziei "se poate formula contestație la sediul instanței judecătorești competente, în termen de 6 luni de la data comunicării, în conformitate cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare."

S-a mai reținut că, prin precizarea de acțiune depusă la data de 27.06.2018, reclamanta a arătat că înțelege să-și susțină acțiunea ca o contestație la executare silită fiscală doar împotriva procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. BHG REG x/25.04.2017.

Pe de altă parte, în considerentele Sentinței nr. 129/CA/05.09.2018, Curtea de Apel Oradea, a făcut referire la calitatea de act de executare a procesului-verbal contestat, motiv pentru care a apreciat că Judecătoriei Oradea, îi revine competența de soluționare a cauzei.

Având însă în vedere că, așa cum s-a reținut anterior, Decizia nr. 4/13.07.2017, nu poate fi calificată ca fiind un act de executare silită și că reclamanta nici nu și-a susținut cererea de anulare a acestei decizii ca o contestație la executare, revine Curții de Apel Oradea, competența de soluționare a acestei cereri.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele argumente:

Prin cererea de chemare în judecată introdusă inițial pe rolul Tribunalului Bihor, secția a III-a, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta SC A. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, anularea procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. BHG REG x/25.04.2017 și a Deciziei nr. 4/13.07.2017, privind soluționarea contestației introduse împotriva acestuia, înregistrată la pârâtă sub nr. x/12.06.2017.

Tribunalul Bihor, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, instanță care a declinat, la rândul său, competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Oradea.

Această din urmă instanță a disjuns judecata contestației împotriva procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate de judecata cererii de anulare a deciziei nr. x/13.07.2017 (privind soluționarea contestației împotriva procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate), a declinat soluționarea acestei din urmă cereri către Curtea de Apel Oradea, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat cauza spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cu privire la cererea vizând anularea Deciziei nr. 4/13.07.2017, ce constituie obiectul prezentului conflict negativ de competență, Înalta Curte, constată următoarele:

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

De asemenea, potrivit art. 1 din Legea nr. 207/2015, actul administrativ fiscal este "actul emis de organul fiscal în exercitarea atribuțiilor de administrare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, pentru stabilirea unei situații individuale și în scopul de a produce efecte juridice față de cel căruia îi este adresat".

Conform art. 268 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, "(1) Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit prezentului titlu. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal."

Prin Decizia nr. 4/13.07.2017, a cărei anulare se solicită în prezentul cadru procesual, a fost soluționată contestația împotriva procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. BHG REG x/25.04.2017, iar obligația fiscală stabilită în sarcina reclamantei a rezultat ca fiind în cuantum total de 18.203.463 RON.

Potrivit textelor legale anterior menționate, Decizia nr. 4/13.07.2017, emisă de pârâtă reprezintă un act administrativ prin care s-a soluționat o contestație formulată pe cale administrativă, iar nu un act de executare silită a debitoarei, așa cum de altfel rezultă și din conținutul acesteia, în care se arată că împotriva deciziei "se poate formula contestație la sediul instanței judecătorești competente, în termen de 6 luni de la data comunicării, în conformitate cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare."

Mai mult, prin precizarea de acțiune depusă la data de 27.06.2018, însăși reclamanta a arătat că înțelege să-și susțină acțiunea ca o contestație la executare silită fiscală doar împotriva procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. BHG REG x/25.04.2017.

Întrucât decizia contestată reprezintă un act administrativ jurisdicțional, iar cuantumul sumelor reținute prin aceasta ca obligații fiscale în sarcina reclamantei atrag competența Curții de Apel, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, rezultă că, atât din perspectiva naturii actului atacat, cât și a criteriului valoric, aceasta este instanța competentă a soluționa în fond litigiul având ca obiect solicitarea de anulare a Deciziei nr. 4/13.07.2017.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal.