ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 661/2020

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin acțiunea înregistrată la instanță la data de 11.08.2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. - în insolvență a solicitat instanței, în contradictoriu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, anularea Deciziei nr. 286/12.04.2017 și obligarea pârâtelor la soluționarea pe fond a contestației împotriva Deciziei de impunere nr. x/24.08.2016 și a Raportului de inspecție fiscală nr. x/24.08.2016.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 144/CA/2017 - P.I. din data de 1 noiembrie 2017 Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. - în insolvență, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. - în insolvență, cu sediul în Oradea, Calea x, județul Bihor, înregistrată la O.R.C. Bihor sub J05/149/2009, având CUI x în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca cu sediul în județul Cluj. A anulat Decizia nr. 286/12.04.2017 emisă de pârâtă. A obligat pe pârâtă să soluționeze contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr. x/24.08.2016 și a Raportului de inspecție fiscală nr. x/24.08.2016. A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 144/CA/2017 - P.I. din data de 1 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, prin care solicită, în principal, repunerea în termenul de exercitare a căii de atac în temeiul art. 186 alin. (1) C. proc. civ., iar pe fondul recursului, admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței de fond, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă în contradictoriu cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a Deciziei 286/12.04.2017, privind soluționarea contestației administrative. Recurenta-pârâtă și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. Cu privire la cererea de repunere în termenul de recurs se arată că în prezenta cauză, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca a fost reprezentată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, în baza mandatului acordat. Astfel, după prima citare a DGRFP Cluj Napoca la sediul acesteia din județul Cluj, aceasta a emis mandatul de reprezentare nr. x/22.08.2017, anexat, pe seama AJFP Bihor, solicitând prin mandat alegerea sediului procesual la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor, în Oradea, str. x B, județul Bihor, în temeiul prevederilor art. 155 alin. (2) din C. proc. civ. Prin întâmpinarea formulată, în baza mandatului acordat de către DGRFP Cluj Napoca, înregistrată la Curtea de Apel Oradea în data de 30.10.2017, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor a solicitat comunicarea actelor de procedură la sediul instituției din Oradea, str. x B, județul Bihor. Cu toate că a adus la cunoștința instanței alegerea sediului procesual la AJFP Bihor, în Oradea, str. x B, județul Bihor, sentința pronunțată de către instanța de fond la data de 1 noiembrie 2017 a fost comunicată la sediul DGRFP, județul Cluj, astfel că, în baza art. 186 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 155 alin. (2) și art. 158 alin. (1) se impune admiterea cererii și repunerea în termenul de recurs a DGRFP Cluj Napoca reprezentată de AJFP Bihor.

Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. în insolvență a solicitat respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a căii de atac și, în consecință, respingerea recursului ca inadmisibil și, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea în întregime a hotărârii de fond.

Răspuns la întâmpinare Intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea în principal a excepției inadmisibilității recursului, iar pe fond, admiterea recursului ca fondat.

Soluția instanței de recurs Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc." 6.1. Cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a recursului Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare." Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința recurată a fost comunicată pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca la data de 10.11.2017, iar cererea de recurs a fost depusă la instanța de fond la data de 19.12.2017, conform ștampilei de primire a cererii de recurs . Înalta Curte constată că la fond, în procedura scrisă preliminară, cererea de chemare în judecată a fost comunicată la data de 21.08.2017 pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca la sediul din județul Cluj, conform dovezii de comunicare de la dosar fond, iar aceasta nu a depus întâmpinare până la data de 26.09.2017, conform adresei de la dosar fond. De asemenea, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca a fost citată pentru termenul de judecată din data 25.10.2017, când instanța de fond a reținut cauza în pronunțare, la sediul din județul Cluj, conform dovezii de comunicare de la dosar fond. La data de 30.10.2017, după ce instanța de fond a reținut cauza în pronunțare, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca a depus întâmpinare la dosarul cauzei indicând ca sediu procesual ales adresa din Oradea, str. x, jud. Bihor, însă nu au fost îndeplinite exigențele prevăzute de art. 172 C. proc. civ. care statuează în mod expres cum trebuie procedat în cazul schimbării locului citării:"Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare". În aceste condiții, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a procedat la comunicarea hotărârii la adresa din județul Cluj, adresă la care de altfel i s-a comunicat și cererea de comunicare în judecată și la care a fost citată pentru termenul de judecată la care s-a reținut cauza în pronunțare, de fiecare dată dovezile de înmânare fiind completate de către funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței, prin indicarea datelor de identificare, semnătură, precum și ștampila autorității. Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat: "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen." În cauza de față, motivele invocate de către recurenta-pârâtă nu pot fi asimilate unor motive temeinic justificate în sensul dispozițiilor prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., pentru a opera instituția repunerii în termen. Faptul că la data de 30.10.2017 pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca a depus întâmpinare la dosarul cauzei, după reținerea cauzei în pronunțare la termenul din data de 25.10.2017, prin care a indicat sediu procesual ales în județul Cluj, nu are relevanță în cauză și nu poate fi apreciat ca motiv temeinic justificat care să justifice repunerea în termen pentru următoarele considerente: Astfel, pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca a primit atât citația pentru termenul de judecată, cât și comunicarea hotărârii de fond la adresa la care funcționează, dovezile de înmânare fiind completate de către funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței, prin indicarea datelor de identificare, semnătură, precum și ștampila autorității. Aceasta este parte în proces și ar fi trebuit să dea dovadă de diligență în ceea ce privește conduita sa privitoare la termenele în care poate să își exercite drepturile și obligațiile procesuale, respectiv să aibă în vedere termenul până la care poate să declare recurs împotriva sentinței de fond. Recurenta-pârâtă trebuia să aibă de asemenea în vedere dispozițiile art. 172 C. proc. civ., anterior citat, care statuează în mod expres cum trebuie procedat în cazul schimbării locului citării și, având în vedere că textul de lege menționează în mod expres posibilitate de schimbare a locului citării pentru termenele următoare, recurenta-pârâtă putea uza de aceste dispoziții numai în timpul judecății, nu și după reținerea cauzei în pronunțare. 6.2. Cu privire la excepția tardivității recursului Înalta Curte reține că, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)." Potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ., "Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură". Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 144/CA/2017 - P.I. din 1 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată recurentei-pârâte la data de 10.11.2017, conform Dovezii de înmânare atașată la fila x din volumul II al dosarului instanței de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment și se împlinea la data de 27.11.2017, aceasta fiind ultima zi de declarare a căii de atac, potrivit dispozițiilor art. 181, 182 raportat la art. 184 din C. proc. civ. În cauză, cererea de recurs a fost depusă la instanța de fond la data de 19.12.2017, conform ștampilei de primire aplicată pe cererea de recurs, vezi dosarul instanței de recurs, așadar, cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 182 alin. (2) din C. proc. civ. Prin urmare, recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate. Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate". Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. Așadar, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. Înalta Curte constată astfel, față de actele dosarului, că recursul a fost depus în afara termenului de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv la data de 19.12.2017, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 27.11.2017.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248, art. 185 coroborat cu art. 186 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termen și va respinge recursul formulat de intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor împotriva sentinței nr. 144/CA/2017 - P.I. din 1 noiembrie 2017 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat. PENTRU ACESTE MOTIVE,