ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1376/2014

Asupra recursului

constată următoarele:

Prin decizia nr. 83A din 6 noiembrie 2013,

Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a admis apelurile declarate de

reclamantele S.E. și S.C.A. și de pârâții Direcția Generală Regională a

Finanțelor Publice C.N. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B.,

în calitate de succesoare în drepturi a Direcției Generale a Finanțelor Publice

B., comuna S. prin Primar și Instituția Primarului comunei S. și Statul Român

prin Ministerul Finanțelor Publice în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Oradea împotriva sentinței civile nr. 80/C din 4 martie 2013 pronunțată

de Tribunalul Bihor, pe care a anulat-o, fixând termen pentru evocarea

fondului.

Analizând cu

prioritate problematica legată de reținerea excepției lipsei calității

procesuale pasive a Statului Român în cauză, critică ce a fost invocată în

cadrul apelului declarat de comuna S. și Instituția Primarului comunei S., s-a

constatat faptul că potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 255/2010,

modificată și completată, Statul Român este expropriator pentru obiectivele de

interes național, județele pentru obiective de interes județean, iar

municipiile, orașele și comunele pentru obiectivele de interes local.

Însă, s-a observat,

potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert R.L.J., că o parte

din terenul în litigiu este afectat de DN 76, având astfel caracterul de

lucrare de interes național, împrejurare ce atrage existența calității

procesuale pasive a Statului Român, conform dispozițiilor legale mai sus

arătate.

Constatându-se, prin

urmare, că în mod greșit prima instanță a soluționat procesul fără a intra în

cercetarea fondului față de acest pârât, în temeiul dispozițiilor art. 297

alin. (1) C. proc. civ. s-au admis toate apelurile, dată fiind legătura de

conexitate dintre acestea, hotărârea apelată fiind anulată și fixându-se termen

pentru evocarea fondului.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs, întemeiat pe pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.,

pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția

Generală Regională a Finanțelor C.N., Administrația Județeană a Finanțelor

Publice B., solicitând modificarea în totalitate a deciziei atacate, în sensul

admiterii „reale” a apelului propriu, cu consecința admiterii excepției lipsei

calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a lipsei

calității de reprezentant al Statului Român, precum și respingerea acțiunii

reclamantelor.

A arătat că în mod

greșit instanța, admițând apelul propriu, l-a admis doar formal, fără a ține

cont de motivele invocate.

A învederat că în mod

corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în raport de dispozițiile

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 255/2010.

A criticat decizia

curții de apel din ale cărei considerente, în opinia sa, reiese o concluzie

contradictorie, în sensul că deși nu are calitate procesuală pasivă, ar putea

fi totuși obligat la plata unor daune.

A concluzionat că

deși Ministerul Finanțelor Publice reprezintă statul cu titlu de regulă

generală, în situații speciale, cum este speța de față, Statul este reprezentat

de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv C.N.A.D.N.R. SA,

conform art. 2 din Legea nr. 255/2010.

Recursul este nefondat,

urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor ce succed.

Se observă că

motivele de recurs se concretizează în critici care nu susțin nelegalitatea

deciziei în raport de problema de drept dezlegată în apel.

Astfel, prin decizia

atacată, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 255/2010,

modificată și completată, s-a reținut că statul este expropriator pentru

obiectivele de interes național, județele pentru obiectivele de interes

județean, iar municipiile, orașele și comunele pentru cele de interes local.

Analizând cu

prioritate, prin prisma textului de lege menționat, excepția lipsei calității

procesuale pasive a Statului Român, s-a constatat că acesta acționează în

calitate de expropriator, motivat de faptul că potrivit raportului de expertiză

întocmit, o parte din terenul în litigiu este afectat de DN 76, având astfel

caracterul de lucrare de interes național.

Prin urmare, în apel

s-a dezlegat problema calității procesuale pasive a Statului Român, în

exproprierile pentru obiective de interes național, fără a se face referire la

reprezentarea acestuia.

Se observă însă că

recurentul critică un aspect de reprezentare, respectiv calitatea Ministerului

Finanțelor Publice de a reprezenta statul în astfel de litigii, aspect ce nu a

făcut obiectul judecății din apel.

Față de criticile

formulate prin motivele de recurs, se reține totodată, că potrivit art. 2 alin.

(3) lit. a) din Legea nr. 255/2010,

pentru lucrările de construcție

de drumuri de interes național (cum este cazul în speță),

expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de

„Departamentul pentru Proiecte de

Infrastructură și Investiții Străine, prin C.N.A.D.N.R. SA, respectiv

Ministerul Transporturilor, după caz, direct sau prin C.N.A.D.N.R. SA”

.

Această chestiune, a

reprezentării procesuale, va fi avută însă în vedere de instanța de fond cu

ocazia rejudecării (ceea ce s-a dezlegat în apel vizând, cum s-a menționat,

cadrul procesual, dat de legitimarea părților, iar nu de reprezentarea lor în

cursul judecății).

Pentru toate aceste

considerente, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor C.N.,

Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. împotriva deciziei nr. 83A din

6 noiembrie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 mai 2014.