ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 575/2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția penală, în temeiul art. 109 alin. (1) și art. 104 alin. (5), (6) și 10 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Germania - cu privire la executarea mandatului european de arestare din 01.08.2022, în baza mandatului național de arestare emis la 13.07.2022 de către Judecătoria Saarbrucken, Germania, față de persoana solicitată A., în vederea efectuării urmăririi penale și judecării pentru săvârșirea a 20 de infracțiuni, constând în complicitate la înșelăciune calificată și 2 fapte de tentativă de obținere ilegală a unor prestații, prev. de art. 263 alin. (1), alin. (2), alin. (3) pct. 1, 27, 53 din C. pen. german.

S-a dispus executarea mandatului european de arestare din 01.08.2022, în baza mandatului național de arestare emis la 13.07.2022 de către Judecătoria Saarbrucken, Germania și predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Germania și s-a menținut măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate luată prin încheierea penală nr. 15/HI/02.09.2022 a Curții de Apel Cluj, definitivă prin necontestare, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 15 septembrie 2022 și până la data de 14 octombrie 2022.

S-a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa către autoritatea judiciară competentă din Germania și că nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

De asemenea, s-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 02 septembrie 2022, ora 14:45, până la data de 03 septembrie 2022, ora 14:45 și că a fost arestată provizoriu pentru o perioadă de 15 zile, începând cu data de 02 septembrie 2022 și până la data de 16 septembrie 2022.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj, suma de 1012 RON onorariu apărător oficiu, care s-a achitat din FMJ.

Potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile judiciare avansate de statul român ca stat de executare a mandatului european de arestare, au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, hotărârea s-a comunicat autorităților emitente germane, Ministerului Justiției și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

S-a încunoștințat Autoritatea tutelară din cadrul Primăriei mun. Turda cu privire la arestarea persoanei solicitate A.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj înregistrată sub nr. x/2022, în baza art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 modificată și înregistrată la data de 02 septembrie 2022 sub Dosar nr. x/2022 la Curtea de Apel Cluj s-a solicitat luarea măsurii arestării provizorii față de persoana solicitată A., pe o durată de 15 zile, începând de la data expirării reținerii, în vederea predării acesteia autorităților judiciare din Germania, având în vedere lipsa traducerii în limba română a mandatului european de arestare.

Sesizarea a avut la bază mandatul european de arestare din 01 august 2022,în baza mandatului național de arestare emis la 13 iulie 2022, de către Judecătoria Saarbrucken, Germania.

S-a reținut că persoana solicitată este cercetată sub aspectul comiterii a 20 de infracțiuni, constând în complicitate la fraudă, prev. de art. 263 alin. (1), alin. (2), alin. (3) pct. 1, 27, 53 din C. pen. german.

Prin încheierea penală nr. 15/HI/2022 dată în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 modificată și republicată, a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și s-a dispus arestarea provizorie pe o perioadă de 15 de zile, începând cu data de 02 septembrie 2022 și până la data de 16 septembrie 2022 a persoanei solicitate A., în baza semnalării Sistemul Informatic Schengen, SID: x din data de 23 august 2022 transmisă prin IGPR, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene.

La data de 08 septembrie 2022 a fost comunicat la dosar de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, mandatul european de arestare, tradus în limba română, care a fost comunicat persoanei solicitate la locul de deținere, conform dovezii existente la dosar.

La termenul de judecată din data de 15 septembrie 2022, persoanei solicitate i s-a adus la cunoștință conținutul mandatului european de arestare, respectiv faptul că acesta a fost emis în vederea cercetării pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune calificată deosebit de gravă prevăzută de dispozițiile art. 263 alin. (1) alin. (2) alin. (3) nr. 1, art. 27, art. 53 C. pen. german.

Curtea de apel a adus la cunoștința persoanei solicitate drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, respectiv a informat persoana solicitată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, precum și cu privire la dreptul de a fi asistată de apărător, drept realizat în cauză prin asistarea de către un avocat din oficiu.

De asemenea, persoana solicitată A. a fost încunoștințată cu privire la regula specialității și asupra caracterului irevocabil al consimțământului la predare, împrejurare față de care, aceasta a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autorităților judiciare din Germania și că înțelege să se prevaleze de regula specialității.

În fapt, s-a reținut că persoana solicitată A. împreună cu inculpatul B. au indus în eroare centrele de locuri de muncă ale asociației regionale Saarbrucken, ale districtului rural Neunkirchen, ale districtului rural St. Ingbert respectiv ale districtului Saarpfalz, prin înregistrarea unor contracte de muncă, încheiate fictiv, care atestau angajarea unor persoane la Restaurantul "C.", aparținând numitei A., obținând astfel în mod fraudulos beneficii sociale, cu consecința prejudicierii centrelor de locuri de muncă menționate anterior, cu sumele de 64.113,04 euro (10 contracte înregistrate la asociația regională Saarbrucken), 44.167,60 euro (6 contracte înregistrate la centrul de locuri de muncă din districtul rural Neunkirchen), 11.328,14 euro (centrul de locuri de muncă din districtul rural St. Ingbert), respectiv 2.488,29 euro (centrul de locuri de muncă din districtul Saarpfalz). Activitatea infracțională s-a derulat în intervalul 01.03.2016 - 30.04.2016, prejudiciul total cauzat ridicându-se la suma de 122.097,07 euro.

Curtea de apel a constatat că mandatul european de arestare emis în data de 01 august 2022, pe numele persoanei solicitate de către autoritățile judiciare din Germania îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, că infracțiunea ce face obiectul cercetării judecătorești desfășurate de către autoritățile judiciare germane, sancționate de legea statului respectiv cu o pedeapsă privativă de libertate a cărei durată maximă este de 10 ani, este menționată pe lista celor 32 de infracțiuni la poziția 13 din art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nefiind necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări.

Curtea de apel a reținut în același timp că motivele de refuz invocate de persoana solicitată, respectiv faptul că în perioada 01 martie 2016 - 30 aprilie 2016 menționată în cuprinsul mandatului european de arestare ca fiind perioada comiterii infracțiunilor care i se impută, a fost pe teritoriul României, susținând că a fost angajată cu contract de muncă pe postul de ospătar la o terasă din mun. Turda, respectiv că în acest interval de timp a suferit și o întrerupere de sarcină pe teritoriul României, nu se încadrează în motivele de refuz al executării mandatului european de arestare dintre cele expres prevăzute în art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată. Aceste aspecte pot fi invocate în apărare de către persoana solicitată, în fața autorităților din Germania. De asemenea, s-a apreciat că nici împrejurarea că persoana solicitată are în îngrijire un copil minor, care în prezent locuiește cu bunica maternă și că are probleme de sănătate, nu pot fi reținute ca argumente care să justifice un refuz al executării mandatului european, față de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, Curtea de apel a constatat că persoana solicitată, cunoscând consecințele juridice ale consimțământului său, nu a fost de acord cu predarea către autoritățile judiciare din Germania, precizând, totodată, că nu renunță la beneficiul conferit de regula specialității.

În cadrul acestei proceduri, s-a arătat că judecătorul hotărăște, asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, la incidența prevederilor art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 sau la existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia, sau dacă există situații ce se constituie în motive de refuz.

În conformitate cu legea română, prima instanță a constatat că măsura arestării persoanei solicitate A. este cea mai adecvată în vederea atingerii scopului pentru care a fost emis mandatul european de arestare, respectiv efectuarea de cercetări penale pentru presupusa comitere a unor infracțiuni de gravitate considerabilă. Din aceste motive, cererea persoanei solicitate de fi luată o măsură preventivă mai ușoară a fost apreciată ca fiind nefondată.

Împotriva Sentinței penale nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțate în Dosarul nr. x/2022 a formulat contestație persoana solicitată A.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 22 septembrie 2022 și repartizată aleatoriu pentru termenul de judecată din data de 27 septembrie 2022.

În dezbateri, persoana solicitată, beneficiind de asistența juridică a unui apărător din oficiu, a solicită admiterea contestației formulate și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau control judiciar, având în vedere că dorește să execute pedeapsa în România. De asemenea, susținând că este nevinovată, persoana solicitată a invocat și aspectele de ordin personal, respectiv starea de sănătate precară și faptul că are un copil minor în întreținere.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară solicitată pentru punerea în executare a mandatului, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate. Verificările prezentate de lege se fac în conformitate cu art. 97 - 106 din Legea nr. 302/2004, iar dispozițiile legale exclud evaluarea probatoriului administrat de statul solicitant față de absența dosarului de urmărire penală în care s-au administrat probele.

În cauză, se constată că față de persoana solicitată A. a fost emis mandatul european de arestare din 01 august 2022, de către Judecătoria Saarbrucken, Germania, în vederea efectuării urmăririi penale și judecării pentru săvârșirea a 20 de infracțiuni, constând în complicitate la înșelăciune calificată și 2 fapte de tentativă de obținere ilegală a unor prestații, prev. de art. 263 alin. (1), alin. (2), alin. (3) pct. 1, 27, 53 din C. pen. german.

Situația de fapt, descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare, a fost expusă pe larg în sentința penală atacată.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autoritățile judiciare din Germania îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, inclusiv cea a descrierii faptelor pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile, activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia fiind detaliată ținând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul.

De asemenea, Înalta Curte constată că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată se regăsesc printre infracțiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate și apreciază că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz al executării, potrivit art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, niciuna din cele două ipoteze reglementate atât la alin. (1), cât și alin. (2) lit. c) nefiind incidente în cauză, întrucât, în cauză, nu a fost emis mandatul european de arestare în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, specificul fazei procesuale pentru care a fost emis mandatul fiind altul, respectiv efectuarea urmăririi penale.

Așadar, așa cum rezultă și din cuprinsul sentinței penale atacate, a fost analizat mandatul european de arestare, reținându-se îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. În atare condiții, instanța de fond a menținut în mod corect arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfășurare a procedurii de executare și recunoaștere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere că persoana solicitată nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității, dispunând predarea cu respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel că nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de executare o consimte.

În ceea ce privește împrejurarea că persoana solicitată nu și-a dat acordul în vederea predării către autoritățile germane, declarând în fața Curții de apel că nu dorește să fie predată, întrucât în perioada în care i se impută faptele, menționată în mandatul european, se afla în România, Înalta Curte constată că predarea către autoritățile judiciare străine nu este condiționată de acordul de voință al acesteia dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta. Totodată, circumstanțele personale invocate de persoana solicitată (respectiv, starea de sănătate) nu au fost susținute printr-un minimum de probatoriu, aceasta nedepunând documente din care să rezulte că se impune amânarea predării, conform art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțate în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1012 RON, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 176 din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțate în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1012 RON, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 septembrie 2022.

GGC - ED