ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 350/2022

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 52 din 23 mai 2022, Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 109 alin. (1), coroborat cu art. 110 alin. (2), din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a fost admisă cererea formulată de autoritatea judiciară emitentă, Judecătoria Aue-Bad Schlema, Germania și s-a dispus executarea mandatului european de arestare, emis în data de 30.03.2022 de Judecătoria Aue-Bad Schlema, în dosarul nr. XX/21, împotriva persoanei solicitate A.

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Germania.

În temeiul art. 104 alin. (10), (11) din Legea nr. 302/2004, dispune arestarea persoanei solicitate A. cu valabilitate până la data de 24.06.2028, în vederea predării către autoritățile din Germania pentru o durată de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.

În temeiul art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută prin Ordonanța nr. 3240/II/5/2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru o durată de 24 ore, începând cu data de 19.04.2022, orele 15, 40.

S-a luat act că persoana solicitată A. nu a renunțat la efectele regulii specialității, prevăzută de art. 117 din Legea 302/2004.

În conformitate cu prevederile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dispune comunicarea hotărârii de executare a mandatului european de arestare autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției - Direcția Drept Internațional și Tratate și Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Biroul Sirene, Centrului de Reținere și Arestare Preventivă din Cadrul IPJ Bacău, altor instituții interesate.

În temeiul art. 14 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a dispus traducerea prezentei hotărâri, a mandatului de arestare și a adresei de comunicare a hotărârii către autoritatea judiciară emitentă, din limba română în limba germană, traduceri care se vor efectua în regim de urgență.

S-a luat act că persoana solicitată a fost asistată de avocat ales.

În temeiul art. 87 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de statul român rămân în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut că la data de 20.04.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, a sesizat prezenta instanță cu privire la luarea arestării preventive pentru 15 de zile față de persoana solicitată A. în baza semnalării S.I.S.

La termenul din data de 23.05.2022, în conformitate cu prevederile art. 104 și art. 106 din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost prezentă în fața instanței și i s-au adus la cunoștință drepturile procesuale, existența mandatului european de arestare, conținutul acestuia, posibilitatea de a consimți la predare către statul solicitant, precum și posibilitatea de renunțare la regula specialității.

Întrucât persoana solicitată nu a consimțit la predare, în temeiul art. 104 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, s-a procedat la audierea sa. Ulterior, în temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a procedat la audierea persoanei solicitate, cu privire la dispunerea arestării în vederea predării.

Persoana solicitată, după ce i s-au pus în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia, a declarat că nu este de acord cu predarea sa către autoritatea solicitantă.

De asemenea, instanța i-a adus la cunoștință persoanei solicitate prevederile art. 117 din Legea nr. 302/2004 și aceasta a declarat că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității.

Curtea a reținut că față de persoana solicitată s-a emis mandatul național de arestare în data de 04.02.2022 de către autoritățile judiciare germane, Judecătoria Aue-Bad Schlema în dosarul nr. XX/21.

În baza acestui mandat național, autoritățile judiciare germane, Judecătoria Aue-Bad Schlema, în dosarul nr. XX/21, au emis prezentul mandat european de arestare, în data de 30.03.2022, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 263 din C. pen. german, faptă constând în aceea că:, La un moment din septembrie 2020, care nu poate fi stabilit cu exactitate, persoana solicitată A. a vizitat-o pe persoana vătămată în Eibenstock. S-a convenit verbal ca persoana vătămată să schimbe un pupitru de comandă x, un transformator X și un controler digital x, în valoare totală de 250 euro, contra două mașini verzi și un transformator. Persoana solicitată a primit bunurile de la persoana vătămată. Cu toate acestea, persoana solicitată nu a adus niciodată bunurile promise victimei."

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Alin. (2) al aceluiași text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Din aceste prevederi legale rezultă că rolul instanței române de executare în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz al predării pe care aceasta le invocă.

În ce privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 87 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 89 și art. 97 din lege.

Curtea a constatat că mandatul european de arestare conține toate elementele obligatorii, fiind totodată emis de un judecător și este grefat pe un mandat de arestare național, emis de un judecător german. S-a mai constatat că persoana solicitată nu a avut obiecțiuni cu privire la identitatea sa.

Curtea a constatat că infracțiunea pentru care s-a emis mandatul european de arestare a fost săvârșită pe teritoriul Germaniei, anume infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 263 din C. pen. german, pedepsită cu închisoarea de maxim 5 ani.

Curtea a constatat că instanța emitentă a mandatului european de arestare a bifat infracțiunea de înșelăciune din lista prevăzută la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, astfel că infracțiunea face parte dintre cele 32 de infracțiuni prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 pentru care se acordă predarea fără verificarea condiției dublei incriminări, fiind necesar doar ca legea statului emitent să prevadă că infracțiunea respectivă este sancționată cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă să fie de cel puțin 3 ani, această condiție fiind respectată, atâta vreme cât C. pen. german prevede că infracțiunea de înșelăciune (fraudă) este pedepsită cu închisoarea de maxim 5 ani, așa cum se reține prin mandatul european de arestare.

Mai mult, conform legii penale române, activitatea infracțională descrisă în mandatul european de arestare s-ar încadra la infracțiunea de înșelăciune, art. 244 alin. (1) din C. pen. român, pedeapsa prevăzută de legiuitorul român pentru această infracțiune fiind închisoarea, cu limite cuprinse între 6 luni și 3 ani.

S-a reținut că infracțiunea pe care s-a bazat mandatul european de arestare nu este acoperită de amnistie în România și nu este incident vreun alt caz de înlăturare a răspunderii penale, iar la dosarul cauzei nu există informații conform cărora persoana solicitată ar fi cercetată penală în alt stat pentru fapta reținută în mandatul european de arestare.

Curtea a reținut că instanța învestită cu soluționarea unei cereri de executare a unui mandat european de arestare este datoare să verifice doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penale, precum și cele din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la motivele de refuz al executării mandatului european de arestare, atât cele obligatorii, cât și cele opționale, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004 și nicidecum să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritățile judiciare germane și a luării împotriva persoanei solicitate a măsurii arestării.

Or, persoana solicitată a invocat faptul că nu ar fi fost legal citat în fața autorităților judiciare germane, că fapta sa ar fi de un pericol social minim prin prisma valorii reduse a prejudiciului, aspecte pe care judecătorul instanței române de executare nu are competența legală de a le verifica în cadrul prezentei proceduri judiciare. În acest sens, Curtea a amintit că nu este posibil ca organele judiciare ale unui stat membru al Uniunii Europene să cenzureze legalitatea arestării preventive în lipsă a persoanei împotriva căreia s-a emis un mandat european de arestare. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004, Curtea, ca instanță de executare a mandatului european de arestare, nu este competentă să se pronunțe nici asupra oportunității emiterii unui asemenea mandat ori a temeiniciei acuzației în materie penală.

Astfel, cercetând fondul prezentei cauze și văzând înscrisurile de la dosar, se observă că, în prezenta speță, nu există vreun motiv obligatoriu de refuz al executării mandatului european, dintre cele prevăzute la art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Nu sunt incidente nici motivele opționale de refuz al executării mandatului european, dintre cele prevăzute la art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Faptul că persoana solicitată ar desfășura proceduri judiciare, prin intermediul avocatului ales german, care au ca scop anularea mandatului de arestare, încă nefinalizate, nu are vreo consecință juridică în fața instanței de executare, atâta vreme cât soluționarea cauzei în fața autorităților judiciare emitente, în prezența persoanei solicitate, este chiar scopul executării prezentului mandat european de arestare.

Invocarea faptului că bunica persoanei solicitate ar fi dependentă de îngrijirile lui A. nu reprezintă un impediment la punerea în executare a prezentului mandat. Astfel, Curtea a constatat că nu s-a făcut dovada faptului că predarea imediată a persoanei solicitate către autoritățile judiciare emitente ar avea consecințe grave asupra familiei acesteia, condiții în care s-ar fi putut pune în discuție vreo amânare a predării, conform art. 114 alin. (1) cu referire la art. 58 din Legea nr. 302/2004, dar nicidecum de respingere a cererii de predare a persoanei urmărite, așa cum a solicitat aceasta.

Împotriva sentinței penale nr. 52 din 23 mai 2022, Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a formulat contestație persoana solicitată A..

În baza actelor de la dosar, Înalta Curte constată că prin sentința penală nr. 52 din 23 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost admisă cererea formulată de autoritatea judiciară emitentă, Judecătoria Aue-Bad Schlema, Germania și s-a dispus executarea mandatului european de arestare, emis în data de 30.03.2022 de Judecătoria Aue-Bad Schlema, în dosarul nr. XX/21, împotriva persoanei solicitate A., s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Germania și s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării către autoritățile din Germania pentru o durată de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.

Prin adresa înaintată la data de de 26.05.2022, Curtea de Apel Bacău a comunicat informarea Biroului Național Sirene din care rezultă că numitul A. a fost arestat în Ungaria la 24.05.2022.

La 31 mai 2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație a depus la dosar adresa primită de la Eurojust, anexând, totodată, decizia autorităților maghiare de predare a persoanei solicitată A. în baza mandatului european de arestare emis de autoritățile germane.

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Înalta Curte reține că procedura judiciară de extrădare pasivă prevede că pot fi extrădate din România, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant.

În aceste condiții, având în vedere, pe de-o parte, că persoana solicitată A. nu se mai află pe teritoriul statului român, iar, pe de altă parte, că autoritățile maghiare vor proceda la executarea mandatului european de arestare, emis în data de 30.03.2022 de Judecătoria Aue-Bad Schlema, în dosarul nr. XX/21, prin predarea persoanei solicitate, Înalta Curte constată că mandatul european de arestare emis de autoritățile din Germania nu mai poate fi pus în executare de autoritățile din România.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. *4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite contestația declarată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 52 din data de 23 mai 2022 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va desființa în integralitate sentința penală atacată.

Va respinge sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind executarea mandatului european de arestare nr. XX/21, emis în data de 30.03.2022 de către Tribunalul Districtual Aue-Bad Schlema, Germania, pe numele persoanei solicitate A..

Va anula mandatul de arestare nr. x/MEA din 23 mai 2022 emis de către Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2022.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile interpreților de limbă maghiară și germană se vor suporta din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației declarată de contestatorul persoană solicitată A. rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația declarată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 52 din data de 23 mai 2022 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Desființează în integralitate sentința penală atacată.

Respinge sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind executarea mandatului european de arestare nr. XX/21, emis în data de 30.03.2022 de către Tribunalul Districtual Aue-Bad Schlema, Germania, pe numele persoanei solicitate A..

Anulează mandatul de arestare nr. x/MEA din 23 mai 2022 emis de către Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2022.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1012 RON RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile interpreților de limbă maghiară și germană se suportă din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației declarată de contestatorul persoană solicitată A. rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02 iunie 2022.

Procesat de GGC - LM