ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 752/2022
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 752/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2022
Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 196/F din data de 15 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția I penală, a fost admisă sesizarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
În baza art. 104 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 13.10.2022 de procurorul din cadrul Procuraturii Wiener Neustadt, aprobat judiciar de Tribunalul de Land Wienner Neustadt (număr de referință 3 St 92/22s) față de persoana solicitată A. , în baza mandatului național de arestare preventivă emis la data de 13.10.2022.
S-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile din Republica Austria cu respectarea regulii specialității și sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate în statul solicitant, persoana predată să fie transferată în România în vederea executării pedepsei, conform art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
În baza art. 104 alin. (6) și 10 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea, în vederea predării, a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 15.11.2022 până la 14.12.2022 inclusiv.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută și arestată în vederea predării de la 04.11.2022 la zi.
Pentru a dispune astfel, în esență, Curtea de Apel București a reținut că prin sesizarea înregistrată pe rolul instanței la data de 05.11.2022 sub nr. x/2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării față de persoana solicitată A., pe o durată de 15 zile.
S-a arătat că persoana solicitată este urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prin efracție, în cadrul unei asociații criminale, fiind emis pe numele acestuia un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare din Republica Austria la data de 13.10.2022.
Față de A. a fost luată măsura reținerii de către procuror, prin ordonanța nr. 111/04.11.2022, începând cu 04.11.2022, ora 22:45, până la 05.11.2022, ora 22:45.
Prin încheierea din 05.11.2022 a Curții de Apel București – secția I Penală, definitivă prin necontestare la 06.11.2022, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și s-a dispus arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 05.11.2022 până la data de 19.11.2022m fiind stabilit termen pentru depunerea mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, 15.11.2022.
La data de 08.11.2022 a fost înaintat mandatul european de arestare din 13.10.2022 emis de un procuror din cadrul Procuraturii Wiener Neustadt, aprobat judiciar la data de 14.10.2022 de Tribunalul de Land Wienner Neustadt (număr de referință 3 St 92/22s) față de persoana solicitată A., în baza unui mandat național de arestare preventivă emis la data de 13.10.2022.
La termenul din 15.11.2022, instanța a procedat la verificarea identității persoanei solicitate, în raport cu cele menționate în mandatul european de arestare, constatându-se că nu sunt obiecțiuni în ceea ce privește identitatea. De asemenea, persoana solicitată a confirmat că i s-a comunicat în copie mandatul european de arestare, în limba română, a fost informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, aducându-i-se la cunoștință și celelalte drepturi prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004.
Totodată, persoanei solicitate i s-au adus la cunoștință efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predare către autoritatea judiciară emitentă, inclusiv consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia – art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.
Constatând că persoana solicitată a declarat că este de acord cu predarea, în cauză s-a întocmit un proces-verbal în care s-a consemnat această poziție procesuală, precum și faptul că se prevalează de regula specialității.
În fapt, s-a reținut că la data de 13.10.2022 un procuror din cadrul Procuraturii Wiener Neustadt – Republica Austria, a emis un mandat european de arestare, în vederea urmăririi și/sau al judecății, privindu-l pe cetățeanul român A. – nr. referință 3St 92/22s, având la bază mandatul național de arestare preventivă emis de Procuratura Wiener Neustadt. Atât mandat național de arestare, cât și mandatul european de arestare, au fost aprobate judiciar la data de 14.10.2022 de Tribunalul de Land Wiener Neustadt. Mandatul se referă la 3 infracțiuni de furt calificat, prin efracție și în cadrul unei asociații criminale, prevăzute de art. 127, 128 alin. (1) pct. 5, 129 alin. (1) pct. 1, 130 alin. (1) pct. 1 și 2 și alin. (2) pct. 1 și 2 din C. pen. austriac.
În sarcina persoanei solicitate s-a reținut că este suspectată că, în calitate de complice, împreună cu B. și C., ar fi sustras bunuri fără posesia și detenția persoanelor vătămate, fără consimțământul acestora, în scopul însușirii pe nedrept, de fiecare dată spărgând lacătele și ușile de la containere, după cum urmează: la data de 07.01.2022, în Salzburg, a sustras din posesia D. unelte, utilaje de lucru și cablu, valoarea totală a prejudiciului fiind de 10.808,03 euro; la data de 08.01.2022, în Salzburg, a sustras din posesia E. unelte, utilaje de lucru și cablu, valoarea totală a prejudiciului fiind de 29.304,93 euro; la mijlocul lunii ianuarie 2022, într-o localitate din Austria care urmează a fi stabilită, a sustras din posesia unei persoane care urmează să fie identificată, 30 de unelte marca F. a căror valoare urmează a fi stabilită.
În fața instanței, persoana solicitată A. nu a avut obiecții în ceea ce privește identitatea, nu a invocat niciun motiv obligatoriu sau opțional de neexecutare, arătând de altfel că este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare austriece, prevalându-se în schimb de regula specialității, enunțată de dispozițiile art. 117 din Legea nr. 302/2004, astfel cum rezultă din procesul-verbal de la dosar.
În concret, instanța de fond a constatat că în cauză mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate la data de 13.10.2022 îndeplinește condițiile de formă și de conținut prevăzute de art. 87 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004, iar faptele care fac obiectul urmăririi penale/judecății dau loc la predare, nefiind necesară verificare condiției dublei incriminări.
Totodată, s-a reținut că în cauză nu este incident niciun motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art. 98 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
S-a apreciată că aceste împrejurări, coroborate cu consimțământul persoanei solicitate la predare, care s-a prevalat în schimb de regula specialității, determină aplicabilitatea dispozițiilor art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 conform cărora în cazul prevăzut la alin. (5), dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute de art. 98, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.
Astfel, s-a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare din 13.10.2022 emis pe numele persoanei solicitate. Totodată, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 104 alin. (6) și 10 din Legea nr. 302/2004, urmând ca arestarea în vederea predării (măsură necesară pentru a garanta predarea persoanei solicitate și implicit punerea în executare efectivă a mandatului european de arestare, dar și obligatorie, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 104 alin. (6) să fie dispusă, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 15.11.2022 până la 14.12.2022 inclusiv.
*****
Împotriva acestei sentințe, a formulat contestație persoana solicitată A..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 21.11.2022, fiind fixat termen pentru soluționare la data de 29.11.2022, ocazie cu care reprezentatul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac ce formează obiectul cauzei, susținând că aceasta este exercitată împotriva unei hotărâri definitive, în raport cu dispozițiile art. 110 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată a consimțit la predare în fața instanței de fond.
Asupra excepției invocate, apărătorul contestatorului persoană solicitată a susținut că într-adevăr persoana solicitată și-a dat consimțământul să fie extrădată și predată autorităților competente ale statului solicitant, însă a arătat că acesta a formulat contestație doar cu privire la instituirea măsurii preventive, solicitându-se înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu.
Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac formulate de persoana solicitată A., Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea contestației exercitate de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 196/F din data de 15 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția I penală, prin care s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Austria cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare, emis la data de 13.10.2022, împotriva persoanei solicitate A. în vederea efectuării urmăririi penale pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat, prin efracție și în cadrul unei asociații criminale, prevăzute de art. 127, 128 alin. (1) pct. 5, 129 alin. (1) pct. 1, 130 alin. (1) pct. 1 și 2 și alin. (2) pct. 1 și 2 din C. pen. austriac.
Totodată, Înalta Curte reține că instanța de fond a constatat că persoana solicitată A. a fost de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Austria și că nu a renunțat la regula specialității, conform art. 104 alin. (5) din Legea 302/2004 republicată, declarația acesteia fiind consemnată în ședința din data de 15.11.2022, (proces – verbal, dosar fond).
În cauză sunt incidente dispozițiile art. 110 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit cărora "hotărârea prevăzută la art. 109 alin. (1) poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la pronunțare, cu excepția cazului în care persoana solicitată consimte la predare, când hotărârea este definitivă."
Hotărârea pronunțată în primă instanță, prin care se ia act de consimțământul persoanei solicitate și se dispune arestarea și autorizarea predării persoanei solicitate, este definitivă, deoarece legiuitorul a reglementat, în mod expres, imposibilitatea atacării acesteia prin exercitarea căilor ordinare de atac prevăzute de lege, situație determinată tocmai de consecințele pe care le produce acordul persoanei solicitate de a fi predată, măsurile de arestare și predare dispunându-se în scopul aducerii la îndeplinire a mandatului european de arestare, având un caracter subsecvent consimțământului dat, ceea ce nu poate atrage o verificare distinctă pe calea controlului judiciar.
Dispozițiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 menționează expressis verbis caracterul irevocabil al consimțământului la predare.
Astfel, hotărârea pronunțată de prima instanță în condițiile menționate nu este supusă controlului judiciar, fiind definitivă, ceea ce atrage inadmisibilitatea prezentei contestații.
De altfel, potrivit dispozițiilor art. 425
1
alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres (...), așa încât o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
Concluzionând, sentința pronunțată în cauză, prin care a fost admisă sesizarea formulată de parchet privind executarea mandatui european de arestare și, pe cale de consecință, s-a dispus arestarea în vederea predării a persoanei solicitate care a consimțit la predare, este definitivă, potrivit art. 110 alin. (2) teza finală din Legea nr. 302/2004, inclusiv cu privire la dispoziția referitoare la arestare.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 196/F din data de 15 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția I penală.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 196/F din data de 15 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția I penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 noiembrie 2022.