ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 332/2022

Deliberând asupra contestației declarată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 8 din data de 30 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 8 din data de 30 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 597 din C. proc. pen., s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 12/CC pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș, la data de 05 aprilie 2019, în dosarul penal nr. x/2019, ca nefondată.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat contestatorul să plătească în favoarea statului suma de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în judecarea cauzei, iar în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., suma de 313 RON, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului desemnat din oficiu în favoarea contestatorului, a rămas în sarcina statului și se avansează din fondul special al Ministerului Justiției, în favoarea Baroului Mureș.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin cererea înregistrată la data de 24 februarie 2022 pe rolul instanței, petentul A. a formulat contestație la executare împotriva Sentinței penale nr. 12/CC pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș la data de 05 aprilie 2016, în dosarul penal nr. x/2019, solicitând, în esență, aplicarea legii maghiare în ceea ce privește condițiile de liberare condiționată.

În fapt, s-a arătat că a fost condamnat prin Sentința penală nr. 5. B.5/2015/125 pronunțată la data de 14.11.2016 de Tribunalul Regiunii Limitrofe Budapesta, definitivă la data de 16 februarie 2017, prin sentința de apel nr. 7. BL397/2016/5 pronunțată de Curtea de Apel a Capitalei la o pedeapsă de 13 ani închisoare. Potrivit sentinței mai sus menționate acesta are dreptul la liberare condiționată după executarea a 2/3 din pedeapsă, iar prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș a fost recunoscută sentința pronunțată de autoritățile maghiare și s-a dispus executarea pedepsei în România. S-a mai arătat că potrivit legislației românești are dreptul la liberare condiționată doar după executarea a 3/4 din pedeapsă, însă petentul consideră că ar trebui să i se aplice legislația maghiară în privința liberării condiționate. A fost atașat Dosarul nr. x/2019 în care a fost pronunțată Sentința penală nr. 12/CC pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș la data de 05 aprilie 2016.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Tg. Mureș nu se poate încadra în dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., nereprezentând o cauză de reducere a pedepsei.

Prin Sentința penală nr. 12/CC pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș la data de 05 aprilie 2016, în dosarul penal nr. x/2019, a fost recunoscută Sentința penală nr. 5. B.5/2015/125 pronunțată la data de 14.11.2016 de Tribunalul Regiunii Limitrofe Budapesta, definitivă la data de 16 februarie 2017, prin sentința de apel nr. 7. BL397/2016/5, pronunțată de Curtea de Apel a Capitalei, prin care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă de 13 ani închisoare și s-a dispus executarea acestei pedepse într-un penitenciar din România.

S-a constatat că potrivit art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 "În cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română."

Prin urmare având în vedere dispozițiile acestui text de lege instanța a constatat că regimul liberării condiționate este guvernat de legislația românească, liberarea condiționată fiind inclusă în procedura de executare a pedepselor.

Astfel, instanța a respins contestația la executare formulată de către contestatorul A., ca nefondată.

Împotriva Sentinței penale nr. 8 din data de 30 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a formulat contestație persoana condamnată A., solicitând, în esență, aplicarea legii maghiare în ceea ce privește condițiile de liberare condiționată, deoarece aceasta prevede dreptul la liberare condiționată după executarea a 2/3 din pedeapsă, iar potrivit legislației românești are dreptul la liberare condiționată după executarea a 3/4 din pedeapsă. A solicitat admiterea contestației și transferarea sa în Ungaria, iar în drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 18 aprilie 2022, sub nr. x/2022 și repartizată aleatoriu completului de judecată C2, cu prim termen de judecată fixat la data de 24 mai 2022.

Examinând contestația formulată de persoana condamnată A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Contestația la executare reprezintă o procedură jurisdicțională de rezolvare a situațiilor juridice care afectează executarea unei hotărâri penale.

Înalta Curte amintește că pe calea unei contestații la executare nu se pot invoca aspecte ce țin de judecata pe fond a cauzei, ci doar aspecte care privesc executarea hotărârilor.

Potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În ceea ce privește dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., atunci când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei trebuie să cuprindă situațiile intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare în care, fie pedepsele nu se mai execută (în caz de amnistie, prescripția executării pedepsei, grațierea, decesul persoanei condamnate), fie intervin modificări în sensul micșorării cuantumului pedepselor ce urmează a fi puse în executare sau care se execută.

Înalta Curte reține că cererea dedusă judecății are ca obiect condamnarea contestatorului la pedeapsa de 13 ani închisoare prin Sentința penală nr. 12/CC pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș la data de 05 aprilie 2016, în dosarul penal nr. x/2019, prin care a fost recunoscută Sentința penală nr. 5. B.5/2015/125 pronunțată la data de 14.11.2016 de Tribunalul Regiunii Limitrofe Budapesta, definitivă la data de 16 februarie 2017, prin sentința de apel nr. 7. BL397/2016/5, pronunțată de Curtea de Apel a Capitalei, prin care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă de 13 ani închisoare și s-a dispus executarea acestei pedepse într-un penitenciar din România, fiind astfel recunoscută de instanța română în cadrul procedurii judiciare de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești de condamnare pronunțată de o instanță dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

În drept, contestatorul a invocat cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., solicitând, în concret, aplicarea legii maghiare, susținând că în Ungaria ar fi avut dreptul la liberare condiționată după executarea a 2/3 din pedeapsă, iar potrivit legislației românești are dreptul la liberare condiționată doar după executarea a 3/4 din pedeapsă.

Potrivit art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., "Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri(...) d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.".

Potrivit art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română.

Având în vedere dispozițiile anterior menționate, analizând contestația formulată de condamnatul A., Înalta Curte constată că motivele invocate de acesta nu pot fi subsumate unei cauze de micșorare a pedepsei, astfel cum prevăd dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen. rap. la art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

Înalta Curte subliniază că pe calea contestației la executare nu se poate modifica o hotărâre rămasă definitivă, nu se poate proceda la pronunțarea unei alte soluții, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat, stabilității raporturilor juridice.

Contestația la executare constituie un remediu procesual având ca obiect exclusiv chestiuni descoperite cu prilejul punerii în executare sau ivite în cursul executării, fiind exclusă posibilitatea de a antama pe această cale chestiuni relative la legalitatea și temeinicia hotărârilor definitive în baza cărora se face executarea. Or, cererea formulată de contestator, prin prisma motivelor expuse, excedează limitelor în care o instanță poate fi învestită în cursul executării.

Pentru aceste considerente, constatând că sentința penală atacată este temeinică și legală, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 8 din data de 30 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea contestatorului la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 313 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 8 din data de 30 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 mai 2022.

GGC - ED