ÎCCJ, Decizia nr. 46/2023

Asupra contestației de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 793 din data de 15 decembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 24/CP din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

A fost obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte - Completul de 2 Judecători a constatat, în esență, că prin încheierea nr. 24/CP din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din 01.07.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în dosarul nr. x/2022, menținută prin ordonanța nr. 22/II/2/2022 din 03.08.2022 a procurorului general al aceleiași unități de parchet.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat, la data de 26 octombrie 2022, contestație invocând, în esență, neefectuarea unei cercetări judecătorești legale cu privire la infracțiunile consemnate în motivarea plângerii penale.

Examinând contestația formulată de petent, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a constatat că aceasta este inadmisibilă.

Instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 341 alin. (8) din C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă.

S-a reținut că, în cauză, prin încheierea atacată, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din 01.07.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în dosarul nr. x/2022, menținută prin ordonanța nr. 22/II/2/2022 din 03.08.2022 a procurorului general al aceleiași unități de parchet, astfel încât Înalta Curte - Completul de 2 judecători a constatat că aceasta este definitivă, potrivit textelor legale sus menționate.

Potrivit art. 341 alin. (10) din C. proc. pen., este susceptibilă de reformare, pe calea contestației, exclusiv încheierea prin care s-a pronunțat soluția prevăzută la alin. (7) pct. 2 lit. c) al aceluiași articol, respectiv încheierea prin care s-a admis plângerea, s-a desființat soluția atacată și s-a dispus începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

S-a constatat că petentul A. a formulat contestație împotriva unei hotărâri definitive, învestind Înalta Curte - Completul de 2 judecători cu soluționarea unei căi de atac care nu întrunește cerințele textelor legale menționate și, ca atare, nu este admisibilă, potrivit dreptului comun.

Având în vedere că recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept, Înalta Curte - Completul de 2 Judecători a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 24/CP din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Împotriva încheierii nr. 793 din data de 15 decembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022, contestatorul A. a formulat contestație, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, sub nr. x/2023. Primul termen a fost fixat, în mod aleatoriu, la data de 22 mai 2023, termen la care au avut loc dezbaterile, suținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor fi reluate.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatorul A. constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Această normă constituțională consacră pe de o parte, dreptul subiectiv al oricărei părți a unui proces, indiferent de obiectul procesului, precum și dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate și, pe de altă parte, faptul că exercitarea căilor de atac se poate realiza în condițiile legii.

Art. 21 alin. (3) din Constituție garantează dreptul părților de acces liber la justiție, precum și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, în acord cu dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Dreptul garantat de art. 21 din Constituție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, fără a putea fi supus vreunei condiționări, ci legiuitorul stabilește reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale (în acest sens Decizia nr. 250 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2004 și Decizia nr. 52 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005).

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că dreptul la un proces echitabil nu este un drept absolut, acesta putând fi supus unor restricționări legitime (Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, 29392/95, hotărârea din 10.05.2001).

În privința căilor de atac, legiuitorul reglementează categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, termenele și forma de declarare a acestora, instanța la care se depun, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți reține că art. 425

1

din C. proc. pen. reglementează dispoziții generale referitoare la calea ordinară de atac a contestației, care se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, textul de lege fiind aplicabil când legea nu prevede altfel.

Totodată, se reține că potrivit dispozițiilor art. 550 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 551 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., hotărârile pentru care nu este prevăzută calea de atac a contestației sau a apelului rămân definitive la data pronunțării lor și devin executorii, ele neputând fi atacate ulterior.

Prin raportare la actele și lucrările dosarului, precum și la dispozițiile legale incidente în cauză, se constată că, în cauză, contestatorul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva încheierii nr. 793 din data de 15 decembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 24/CP din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Totodată, se reține că prin încheierea nr. 24/CP din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din 01.07.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în dosarul nr. x/2022, menținută prin ordonanța nr. 22/II/2/2022 din 03.08.2022 a procurorului general al aceleiași unități de parchet.

În atare condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători apreciază că hotărârea atacată nu are natura și aptitudinea de a fi atacată pe calea contestației. Încheierea atacată de contestator este definitivă în considerarea etapei procesuale în care a fost pronunțată, acesta exercitând o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei alte căi de atac ordinare sau extraordinare.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

În consecință, având în vedere că prin lege, nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căilor de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în soluționarea unei contestații, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că exercitarea contestației împotriva încheierii nr. 793 din data de 15 decembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022 nu este admisibilă, întrucât în situația contrară, s-ar încălca principiul instituit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României potrivit cărora "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile ... pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Astfel cum s-a reținut în jurisprudența constantă a instanței supreme, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 793 din data de 15 decembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 793 din data de 15 decembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 mai 2023.